Ultimul personaj decapitat acum trei secole în Cetatea Sighişoarei a fost un primar

Sighișoara: Ultima Execuție Publică și Destinul Fostului Primar

O istorie marcată de tragedie

Cetatea Sighișoara, edificată în secolul al XII-lea de coloniștii sași sub denumirea de Castrum Sex, păstrează în zidurile sale o poveste dramatică. Un moment semnificativ din această istorie este legat de sfârșitul execuțiilor publice, care a avut loc acum 311 ani, odată cu decapitarea fostului primar Johann Schuller von Rosenthal.

Condamnarea și ironia sorții

Pe 28 septembrie 1703, Johann Schuller von Rosenthal a fost condamnat la moarte prin decapitare de către comitele sașilor, Johannes Sachs von Harteneck. Ironia destinului face ca același Sachs să fie executat prin aceeași metodă câțiva ani mai târziu.

„Ultimul personaj decapitat a fost un primar al orașului. Johann Schuller von Rosenthal era un croitor devenit comerciant care a ajuns în cercurile înalte ale principilor Transilvaniei”, explică Nicolae Teșculă, directorul Muzeului de Istorie din Sighișoara. Acesta menționează că von Rosenthal i-a dăruit lui Apafi Mihaly un butaș de trandafir adus din Ţara Sfântă și că ulterior a primit titlul nobiliar „von Rosenthal”.

Moștenirea lui Von Rosenthal

În orașul vechi există încă o casă ce i-a aparținut lui von Rosenthal, decorată cu o emblemă ce ilustrează o mână ținând un buchet de trandafiri și deviza „Per spinas ad rosas” (prin spini la trandafiri). Deși inițial croitor, el s-a dedicat comerțului și astfel și-a acumulat averea necesară pentru a deveni primar într-o perioadă tumultuoasă pentru Transilvania.

Acuzațiile grave

Acuzațiile împotriva lui au inclus utilizarea ilegală a gropilor de provizii ale orașului – esențiale pentru supraviețuirea cetățenilor în caz de atacuri – dar și existența unui harem în casa sa. În plus, se susține că el ar fi bătut monedă ilegal.

Conflictul dintre el și consiliul orașului s-a intensificat pe fondul acestor acuzații. Gropile cu provizii erau vitale pentru apărarea cetățenilor; acestea erau ascunse bine iar cunoștiința despre ele era restricționată strict comunităților locale.

Executarea rapidă

Johannes Sachs von Harteneck va conduce ancheta împotriva lui von Rosenthal. Deși acesta ceruse clemență împărătească din Viena – amnistia fiind pe drum – vestea sosirii curierilor nu l-a salvat; dimineața execuției sale s-au aflat deja sighi șorenii care au ajuns înaintea mesajelor oficiale.

Execuția s-a desfăşurat într-un mod neobişnuit: Johann Schuller von Rosenthal a fost decapitat chiar în curtea vechii biserici dominicane din cetate – un loc unde execuțiile publice nu aveau obiceiul să se desfăşoare.

„Ironia sorții este că acuzatorul său va avea parte aceeași soartă câteva ani mai târziu”, concluzionează Teșculcă referindu-se la moartea lui Johannes Sachs von Harteneck sub acuzația că ar fi adus refugiu unui proscris urmărit de autorități.

Această poveste tragicomic-istorică rămâne una dintre numeroasele narațiuni fascinante ce definesc identitatea cultural-istorică a Sighi șoarei.

Descoperiri istorice în Camera de Tortură din Sighișoara

Johann Schuller von Rosenthal: Ultimul decapitat al orașului

Recent, cercetările au scos la iveală detalii fascinante despre Johann Schuller von Rosenthal, cunoscut ca fiind ultimul condamnat la moarte prin decapitare în Sighișoara. Acesta a fost îngropat în vechiul cimitir de lângă Scara Acoperită, într-un mormânt săpat adânc.

O istorie marcată de abuzuri și scandaluri

Pe parcursul procesului său, von Rosenthal a fost acuzat de multiple escapade amoroase și abuzuri asupra femeilor din comunitate. Documentele istorice sugerează că acesta a fost reținut în Camera de Tortură, o fosta închisoare militară care astăzi atrage numeroși vizitatori ai Muzeului de Istorie din Sighișoara.

Incendiul devastator și transformarea Camerei de Tortură

Un eveniment tragic asociat cu această cameră este marele incendiu din 30 aprilie 1676, care a distrus aproximativ 80% din oraș, inclusiv Turnul cu Ceas. După restaurarea turnului un an mai târziu, s-a decis transformarea unui gang subteran într-o închisoare militară care a funcționat pe parcursul secolului XVIII. Aceasta includea și o cameră dedicată torturii.

Nicolae Teșculcă, directorul muzeului local, explică faptul că perioada comunistă a dus la închiderea acestei camere pentru public; aceasta a fost redeschisă abia în 1998.

Memento-uri ale suferinței umane

În interiorul Camerei de Tortură se pot observa inscripții lămuritoare lăsate de foștii condamnați. Una dintre acestea este parțial citibilă: „Morgen werde ich …” (Mâine voi fi…). De asemenea, există o piatră grea folosită pentru execuții care cântărăște șase kilograme.

Teșculcă menționează că printre artefactele expuse se află diverse instrumente utilizate pentru tortură și un jug din lemn destinat transportării condamnaților către judecată sau execuție.

Codurile penale ale vremii: standardizarea torturii

Un aspect notabil al istoriei judiciare este codul penal instituit sub domnia împărătesei Maria Tereza între 1768-1769. Acesta permitea utilizarea torturii ca metodologie standardizată pentru anchete penale. Directorul muzeului subliniază brutalitatea acestui cod penal care includea metode variate precum zdrobirea membrelor sau arderea sub brațe.

Acest cod penal nu doar că reglementa procedurile legale ale vremii dar servea drept bazament pentru condamnările celebre legate de Râscoala lui Horea (1784), unde liderii mișcării au suferit pedepse severe inclusiv executări prin tragere pe roată.

În concluzie, istoria Camerei de Tortură din Sighișoara oferită prin intermediul acestor artefacte ne amintește nu doar despre trecut ci și despre evoluția sistemelor judiciare contemporane.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

GetPonyBYD Sealion 7 consumă 23,9 kWh/100 km, iar costul energiei ajunge la 3.729 de euro în scenariul de 50.000 kmBravonetConnect-R i-a spus Grațielei Agache „Marș la alergat”. Artistul susține că nu a jignit-oLylaMai multe diete au fost asociate cu îmbătrânirea biologică mai lentă într-un studiu pe 7.500 de adulțiRevista IoanaCând pui murăturile pentru iarnă? Temperatura decide cât durează fermentareaNews24Curtea de Apel dispune 30 de zile de arest pentru Călin Georgescu și Ionel RusenDolce SportRomânia a pierdut cu 2-1 la debutul oficial al lui Andrei Coubiș