Cimitirul istoric din Blaj, un loc de odihnă pentru personalități marcante ale neamului românesc
Un Panteon al culturii românești
Cimitirul vechi din Blaj este considerat un adevărat Panteon al neamului, adăpostind mormintele unor figuri emblematice precum Timotei Cipariu, părintele filologiei românești, Ioan Axente Sever, lider pașoptist, mitropolitul Alexandru Sterca Șuluțiu și Ioan Micu Moldovan, autor al „Pronunciamentului de la Blaj”. De asemenea, aici își dorm somnul de veci și alte personalități importante precum Ioan Rusu și Ionel Pop.
Necesitatea restaurării monumentelor funerare
Monumentele funerare din acest cimitir istoric necesită intervenții de restaurare. Timpul a lăsat urme vizibile asupra acestor opere de artă. Cimitirul se află în curtea „Bisericuței grecilor”, prima biserică ridicată în Blaj. Majoritatea celor îngropați aici au fost slujitori importanți ai Bisericii Greco-Catolice.
Atragerea atenției asupra întreținerii mormintelor
Reprezentanții Bisericilor ar putea să acorde o atenție sporită stării mormintelor. Este esențial ca acestea să fie îngrijite corespunzător prin plantarea florilor și vopsirea grilajelor. Colaborarea între cele două instituții religioase ar putea facilita restaurarea pietrelor funerare care datează chiar din urmă cu două sute de ani.
Promovarea turismului cultural
Inspirându-se din modelul Cimitirului Bellu care organizează tururi ghidate pentru vizitatori interesați de istoria personalităților înmormântate acolo, micuțul cimitir al „Bisericuței grecilor” ar putea deveni o destinație similară pentru cei care doresc să depună flori sau să aprindă o lumânare la mormintele marilor înaintași ai nației.
Locașuri istorice asociate cu Blajul
În apropiere se află Capela Arhiereilor situată lângă Colegiul „Inochenție Micu Klein”, unde sunt înmormântați episcopii și mitropoliții greco-catolici. De asemenea, Catedrala Greco-Catolică „Sfânta Treime” găzduiește rămășițele episcopului Ioan Inochenție Micu Klein și ale cardinalului Alexandru Todea.
Bisericuța grecilor – simbol al comunităților istorice
Cunoscut sub numele de „Bisericuța grecilor”, acest lacaș a fost construit între 1760-1770 pe locul unei vechi biserici din lemn. Se crede că denumirea provine fie de la macedo-românii care trudeau la întreținerea sa sau datorită negustorilor macedo-români ce au contribuit financiar la edificiul acesteia.
Pilonii spirituali ai comunităților locale
„De acest lacaș se leagă înființarea primului cimitir din Blaj unde au fost așezate spre odihnă rămășițe pământești ale unor mari bărbați ai orașului,” afirmau autorii Ion Moldovan și Alexandru Petărlecean în lucrarea lor dedicată credinței și culturii românești.
Mari personalități comemorate prin monumente funerare impunătoare
Mormintele lui Ioan Axente Sever și Alexandru Sterca Șuluțiu sunt remarcabile prin dimensiunea lor impunătoare; lângã ele se aflã si cele ale lui Timotei Cipariu si Ioan Micu Moldovan – acesta având un modest semn distinctiv sub formã unei simple cruci din lemn dar bine întreţinut.
Personalități marcante îngropate în cimitirul din Blaj
Cimitirul din Blaj este locul de odihnă al unor figuri emblematice ale istoriei românești, printre care se numără canonicul Basiliu Rațiu de Noșlac, un important pașoptist și semnatar al „Pronunciamentului de la Blaj” din 1868. Rațiu a fost, de asemenea, fondatorul primei școli românești din Turda și a propus ridicarea unui monument pe Câmpia Libertății pentru a comemora evenimentele revoluției din mai 1848.
Părintele filologiei românești
Un alt nume notabil este Timotei Cipariu, recunoscut ca părintele filologiei românești. Acesta a fost unul dintre întemeietorii Academiei Române și un pionier al ziaristicii în Transilvania. Cu o cunoaștere vastă a limbilor străine – inclusiv ebraică, persană și turcă – Cipariu s-a implicat activ în Revoluția de la 1848-1849.
Contribuții semnificative la cultura română
Ioan Micu Moldovan (1833-1915), prieten apropiat al lui Cipariu, s-a distins prin contribuțiile sale în domeniul educației cu manuale dedicate istoriei și geografiei Transilvaniei. Membru fondator al ASTRA și autor principal al „Pronunciamentului de la Blaj”, Moldovan s-a opus vehement încercării de maghiarizare prin legea lui Aponnyi.
Liderii pașoptiști ai mișcării naționale
Printre cei îngropați aici se află Ioan Axente Sever (1821-1906), lider pașoptist care a luptat împreună cu Avram Iancu în Munții Apuseni. Deși a murit la Brașov, Sever a dorit să fie înmormântat la Blaj. Alături de el se află mormântul episcopului Alexandru Sterca – Șuluțiu (1794-1867), primul mitropolit al Bisericii Române Unite cu Roma.
Cultura literară transilvaneană
Cimitirul aduce omagiu și altor personalități culturale precum Ioan Rusu (1811-1843), poet și traducător cunoscut pentru prima lucrare românească dedicată geografie: „Icoana pământului”. De asemenea, Ionel Pop (1889-1985), avocat şi scriitor implicat activ în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1918, își găsește liniștea aici împreună cu familia sa.
Oameni ai științei sub regimul comunist
Ștefan Manciulea (1894-1985) este o altă personalitate remarcabilă ce odihnește aici; acesta fiind un geograf distins care a suferit persecuții politice sub regimul comunist înainte să devină custode într-un sanatoriu TBC local până la pensionare.
Morminte istorice ale călugăriților blajiți
Cimitirul nu doar că aduce omagiu acestor figuri importante ale culturii româneşti dar adesea servește drept loc memorial pentru mulți călugări şi cărturari ce au contribuit semnificativ la dezvoltarea spiritualității locale.
Osemintele arhiereilor blajiți sunt păstrate într-o capelă construită lângă Institutul Recunoștinței sub conducerea mitropolitului Vasile Suciu. Această capelă servește atât ca loc memorial cât şi ca spaţiu sacru pentru elevii institutului.
Restaurarea Capelei Arhiereilor din Blaj: O istorie redescoperită
Capela Arhiereilor, un monument de importanță istorică din Blaj, a trecut printr-o transformare semnificativă în ultimele decenii. După ce a fost utilizată ca magazie în 1948 și ulterior ca depozit pentru legume, capela și-a recăpătat funcția originală abia după anul 1989.
Rămășițele episcopilor greco-catolici
În cripta capelei se află osemintele a șapte episcopi și mitropoliți greco-catolici, care au avut un rol esențial în dezvoltarea comunității religioase locale. Aceștia sunt: Petru Pavel Aron (1752 — 1764), Atanasie Rednic (1764 — 1772), Grigore Maior (1772 — 1782), Ioan Bob (1782 — 1830), Ioan Lemeny (1832 — 1850), Ioan Vancea (1869 — 1892) și Alexandru Nicolescu (1935 — 1941).
Blajul – un centru cultural de tradiție
Blajul este recunoscut ca un vechi centru cultural cu o contribuție semnificativă la dezvoltarea istorică, lingvistică și naționalistă a României. În acest context, Ioan Micu Moldovan descria orașul drept „cel mai vechi cuib al deșteptării noastre naționale”, subliniind importanța sa în promovarea culturii românești într-o perioadă marcată de stapanire straina.
(Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Dolce SportLionel Messi se desparte de Argentina și spune că trăiește poate cea mai tristă zi a carierei
GetPonyCum se folosește rezerva la Dacia Duster 4×4 pentru a reduce riscul de solicitare a transmisiei
BravonetIAN poate continua concertele după reținere. Artistul a primit control judiciar pentru 60 de zile
LylaDe ce femeile pot primi diagnosticul de ADHD abia la maturitate, deși dificultățile încep în copilărie
Revista IoanaCum organizezi 7 cine de familie cu o singură listă de cumpărături și pași clari pentru fiecare rețetă
News24JPMorgan estimează că Luca Niculescu are aproximativ 60% șanse să obțină voturile pentru învestirea guvernului
