Unirea Principatelor Române – 24 ianuarie 1859

Pe 24 ianuarie 2016,România celebrează 157 de ani de la Unirea Principatelor Române. Această dată a fost declarată zi de sărbătoare legală printr-o propunere legislativă susținută de 106 parlamentari din diverse partide politice,avizată favorabil pe 18 martie 2014 de Comisia pentru Cultură a Senatului.

importanța zilei de 24 ianuarie

În expunerea de motive a legii se subliniază că „24 ianuarie reprezintă nașterea statului național modern român și este esențial ca românii să conștientizeze acest aspect. Recunoașterea acestei zile ca sărbătoare legală este un gest simbolic care conferă statutul meritat acestei aniversări, având în vedere adevărul istoric că România s-a născut la Iași.”

Senatorii au adoptat un amendament care stipulează că această zi va fi nelucrătoare. Proiectul legislativ a fost aprobat în Senat pe 2 iunie 2014 și ulterior în Plenul Camerei Deputaților pe 3 decembrie același an. La data de 16 decembrie, președintele Traian Băsescu a semnat decretul prin care ziua de 24 ianuarie era oficializată ca Ziua Unirii Principatelor Române.Conform noilor reglementări, autoritățile publice centrale și locale pot organiza evenimente culturale dedicate acestei zile.

Unirea Principatelor – context istoric

Unirea din data de 24 ianuarie 1859, cunoscută sub denumirea ‘Unirea Mică’, este considerată primul pas semnificativ spre formarea statului național unitar român. Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn al Moldovei pe data de 5/17 ianuarie și al Munteniei pe data de 24 ianuarie/5 februarie.

Obiectivul unirii complete s-a realizat la data de 1 decembrie1918 cu integrarea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului în România.

La Brașov, în mai1848 s-a redactat programul ‘Principiile noastre pentru reformarea patriei’, ce viza unificarea Moldovei cu Ţara Românească într-un singur stat independent.

Lucrările Congresului internațional desfățurat la Paris între anii1856-1858 au stabilit că statutul final al Principatelor nu va fi definit prin tratatul respectiv ci se va consulta dorința populației moldovenești și muntenești privind Unirea.

Drumul către Unire

În acest context politic complex,liderii mișcării unioniste din ambele principate au format o entitate politică numită ‘partida națională’. În primele luni ale anului1857 s-a constituit un Comitet central al Unirii care promova autonomia celor două principate precum și alegerea unui principe străin dintr-o dinastie europeană.Adunările ad-hoc organizate atât în Moldova cât și în Ţara Românească între septembrie-decembrie1857 au votat rezoluții aproape identice solicitând: Unirea într-un singur stat; neutralitatea; autonomie conform vechilor tratate cu Poarta Otoman; alegerea unui principe strãin şi o adunare reprezentativã unicã.O comisie formatã din Puterile Garante (Rusia, Franţa şi Anglia) a analizat hotărârile celor două divanuri iar convenția semnatǎ in1858 a stabilit cadrul constituţional pentru organizarea celor două principate.

Alegerile pentru Adunarea Electivǎ s-au desfǎşurat între14-18 decembrie1858 iar lucrările Adunării Elective au început pe28 decembrie acelaşi an validând mandatele majoritare ale Partidei Naţionale condusǎde Mihail Kogӑlniceanu care l-a propus drept candidat unic pe Alexandru Ioan Cuza.

Pe fondul tensiunilor sociale şi politice existente la acea vreme,Alegerile pentru Adunarea Electivǎdin Ţara Româneascǎs-au desfǎşurat între8-12ianuarie1859. Deşi Partida Naţionalǽnu obținuse majoritatea mandatelor necesare liderii acesteia au decis apelurile către masele populare fiind esențiale pentru succesul demersurilor lor unioniste.

Lucrările Adunării Elective s-au deschis într-o atmosferā electrizantāpe22ianuarie/3februarie unde miii oameni aşteptau rezultatul voturilor.În dimineaţa zilei următoare Vasile Boerescu solicita o şedinţă secretāîn cadrul cāreia se discuta despre unitatea asupra principiului unirii.

Astfel,Alexandru Ioan Cuza era proclamat domnitor al ambelor principate după ce toate cele64de buletine purtau numele lui.

Ziarul ‘Românul’ consemna bucuria populara generata dupa proclamatie si primind confirmari ale sprijinuluipentru noul domnitor.‘Sunt fraţii noştri ţărani…strigau acum cu toată puterea energică…’

Cuza depune jurământu-lîn faţa Catedrale Mitropolitane Bucureştipe20februarie1861 angajandu-se să respecte actele unirii dintre cele două principate.

Conferința internaționala deschisāla Parisîntre26mart./7apr.-25aug./6septembri1861va recunoaște dubla alegere dar nemultumiri vor exista in continuare datorită intereselor Imperiul Austriac si otoman.

La22noiembrie1861Poarta emite firmanulde organizare administrativāacceptand astfel schimbările legislative necesar unei uniuni efective iar„Unirea este îndeplinitǽ” a devenit mesaj oficial transmis poporului roman prin proclamatiile lui Cuza.

Astfel,s-au realizat primele guverne unite iar Parlamentulde laBucurestiîsi deschidea lucrariloreste anul1862 când oraşuldobândeşte titlul oficialde capitalǽalRomaniei.(Agenţia Naţionalãde Presã AGERPRES)

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Dolce SportManchester City câștigă cu 3-0 la Liverpool după verdictul financiar pe care îl contestăGetPonyBlocajele TollRo întârzie camioanele. Transportatorii avertizează că pot lipsi mărfuri din magazineBravonetArmina anunță nunta cu Marcel în noiembrie, după ieșirea din „Insula Iubirii”LylaMișcarea zilnică ar putea ajuta somnul mai mult decât exercițiile concentrate în weekendRevista IoanaCând mergi urgent la stomatolog. Ce faci dacă sângerarea nu se oprește în 15-20 de minuteNews24Judecătoria Răcari permite judecarea acuzațiilor pentru Crevedia. Victimele cer 53.333.000 euro