Aproximativ 2.500 de români trăiesc și muncesc în Japonia, una dintre cele mai mari economii ale lumii. Atrași de oportunități și de un nivel de trai ridicat, mulți au descoperit că adaptarea la mii de kilometri distanță vine cu provocări neașteptate, de la bariere lingvistice la o cultură a muncii complet diferită.
Comunitatea românească, o prezență discretă
Deși nu formează o comunitate numeroasă, românii s-au stabilit pe întreg teritoriul nipon. Prezența lor este confirmată oficial de Ambasada României în Japonia. „Comunitatea românească din Japonia atinge în prezent un număr de aproximativ 2.500 de persoane, conform evidențelor autorităților japoneze, românii fiind prezenți pe întreg arhipelagul nipon, principalele comunități fiind localizate în zona Kanto, care include și zona metropolitană Tokyo, urmată de zona Kansai, care include metropola Osaka, apoi Kanagawa, Aichi și Nagasaki. Din evidențele Ambasadei și în urma contactelor cu cetățenii români rezultă că prezența românească este răspândită de la Sapporo (nord) până în insulele Okinawa (sud)”, transmite instituția.
Cultura muncii dusă la extrem
Dar cum arată viața de zi cu zi pentru un român în țara unde munca este aproape o religie? Un inginer IT stabilit de un deceniu în Japonia descrie o realitate complexă. „Sunt mulți pentru care munca este principalul obiectiv. În alte cazuri, stai la muncă și te prefaci ocupat pentru că șeful nu a plecat încă și ar fi nepoliticos să pleci înaintea lui”, mărturisește acesta.
O altă relatare confirmă acest obicei bizar. „Am fost acolo o perioadă scurtă, ca un șef mic, iar chestia cu plecarea de la lucru era interesantă. Erau zile în care se putea pleca cu una-două ore înainte de terminarea programului și le spuneam că pot să plece. Eu mai rămâneam, pentru că aveam treabă. Nu pleca nimeni”, povestește un alt român. Soluția? „Unul dintre colegi mi-a spus că, atunci când le zic să plece, să mă duc să iau un ceai de undeva de lângă birou, să ies din clădire. După câteva minute plecau toți, îi vedeam cum ieșeau din clădire”.
Si totuși, în ultimii ani, lucrurile par să se schimbe. Pe fondul unei populații în scădere și a lipsei forței de muncă, tot mai mulți japonezi încep să pună preț pe echilibrul dintre viața personală și cea profesională.
Integrarea, un proces anevoios
Iar când vine vorba de integrare, lucrurile stau puțin diferit față de Europa. Prieteniile cu localnicii se leagă mai greu și sunt mai formale. „Poți să îți faci prieteni la birou, dacă ai hobby-uri sau dacă ai copii, cu părinții altor copii. La fel ca în orice țară. Singura parte diferită este că, în general, nu mergi la alți prieteni acasă”, explică inginerul român.
Pentru a te stabili legal, cea mai simplă cale este să fii angajat de o companie care să-ți sponsorizeze viza. Numai că procesul devine tot mai dificil. „Este dificil dacă nu știi limba și nu ai o abilitate greu de găsit, care să compenseze. Probabil va fi și mai dificil pe viitor, deoarece se ia în considerare introducerea cerinței unui nivel minim de cunoaștere a limbii pentru a primi viză”, adaugă el. O altă variantă ar fi înființarea unei firme, dar asta presupune capital, angajarea unui japonez și birocrație în limba locală.
Case la preț de nimic? Nu-i chiar așa
V-ați întrebat vreodată de ce casele vechi din Japonia sunt atât de ieftine, unele fiind vândute la prețuri simbolice? E drept că sună bine, dar realitatea e alta. „Există multe motive pentru care casele respective sunt ridicol de ieftine. Sunt vechi, dărăpănate, necesită investiții majore. Sunt în zone în declin, unde aproape toți locuitorii sunt bătrâni. Departe de orice stație. Posibil chiar în zone în care nici nu poți reconstrui etc. Doar pentru că ai o casă nu înseamnă că te poți muta aici”, lămurește românul.
Distanța uriașă de casă (peste 9.000 de kilometri) este un alt factor decisiv. „Am trăit și eu patru ani în Tokyo. Timpul necesar pentru a călători în Europa a fost factorul decisiv pentru care m-am întors înapoi”, confirmă un alt expat. Pentru inginerul stabilit de 10 ani, însă, perspectiva este diferită: „Nu mi-a fost dor de România. Casa, pentru mine, este aici”.
Salarii și costuri de viață în 2024
Salariul mediu lunar în Japonia a fost de 379.434 yeni (aproximativ 2.344 euro) în 2024, conform datelor OECD. În Tokyo, însă, media urcă mare la 576.000 yeni (circa 3.533 euro).
Cifrele, la prima vedere, par atractive.
Dar și costurile sunt pe măsură. O persoană singură cheltuie lunar, în medie, 217.746 yeni (aproximativ 1.400 de dolari), în timp ce o familie cu patru membri ajunge la 649.018 yeni (circa 4.200 de dolari). Pentru un trai confortabil în capitală, care să permită și economii, un venit net de 450.000-500.000 de yeni (2.760-3.067 euro) pe lună este considerat necesar. Sistemul de sănătate acoperă 70% din costurile medicale, restul de 30% fiind suportat de pacient, cu plafoane pentru a proteja cetățenii de cheltuieli catastrofale.
Oamenii care muncesc până la 90 de ani
Economistul Carmen Hărău, fost parlamentar, descrie o societate a sacrificiului, unde oamenii muncesc până la vârste incredibile. „Privindu-i foarte de aproape, în Japonia n-ai cum să nu remarci, după-amiază, mai ales după ora 18, oameni foarte obosiți pe stradă, în metrou, în restaurante”, notează ea. Deși vârsta de pensionare este de 60 de ani, mulți continuă să lucreze. „Mulți japonezi vârstnici, octogenari sau nonagenari, încă lucrează, făcând activități adecvate vârstei lor”.
Până la urmă, acest fenomen are și o latură întunecată, în special pentru străini. Un rezident se plânge de izolarea cu care se confruntă expații în vârstă: „Mulți dintre cei care au venit în anii ’90 sau la începutul anilor 2000 au acum 60-70 de ani, iar problemele sunt destul de dure. Mulți nu au contribuit suficient la sistemul de pensii. […] Birocrația japoneză este dificilă chiar și pentru japonezi, dar pentru cineva în vârstă și fără fluență în limbă devine aproape imposibilă. Nu au familie în Japonia pe care să se poată baza”.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
GetPonyAmenda pentru lipsa RCA poate fi redusă la aproximativ 500 de lei, potrivit Capital
BravonetDouă arestări într-o singură seară pentru gemenele Indiggo. Victima ar fi chiar mama lor
LylaCe ingrediente merită căutate în produsele anti-aging și cum le integrezi în rutina ta
Revista IoanaUn studiu asociază medicamentele GLP-1 cu desprinderea unghiei la 39% dintre utilizatori
News24Bucureștiul propune restricții pentru mașinile poluante din 2027. Ciucu cere implicarea Ilfovului
Dolce SportEșecul României cu Polonia, 0-6, pune în discuție apărarea și alegerea portarului
