Multă vreme, visatul cu ochii deschiși a fost considerat un semn de lene, lipsă de atenție sau chiar o formă de evitare a realității. Încă din copilărie, elevii au fost mustrați pentru „pierderea concentrării” în timpul orelor, etichetați ca fiind distrați sau dezinteresați. Însă un nou val de cercetări vine să repare această percepție nedreaptă.
Un studiu recent publicat în prestigioasa revistă Nature Neuroscience, realizat de cercetători de la Janelia Research Campus (Virginia, SUA), a demonstrat că momentele de divagare mentală nu doar că nu afectează învățarea, ci contribuie activ la consolidarea memoriei și dezvoltarea conexiunilor neuronale. Creierul, chiar și în stări de aparent repaus, învață. Mai precis, procesează, structurează și optimizează informații din trecut în mod autonom.
Ce se întâmplă în creier când visezi cu ochii deschișI
Când o persoană visează cu ochii deschiși, cortexul vizual – zona responsabilă cu procesarea informației primite prin vedere – continuă să funcționeze activ. Echipa de cercetători a utilizat tehnologie de imagistică cerebrală avansată pentru a urmări activitatea neuronală în rândul șoarecilor, concluzionând că aceștia continuau să formeze hărți mentale ale mediului chiar și atunci când nu erau implicați într-o sarcină concretă.
În termeni umani, acest lucru se traduce printr-o abilitate impresionantă a creierului de a organiza, categoriza și interpreta experiențele recente fără intervenția directă a atenției conștiente. Aparenta „rătăcire” a gândurilor este, de fapt, o rețea de procesare de fundal care optimizează învățarea și adaptarea.
Descoperirea a două sisteme neuronale diferite
Un aspect surprinzător al studiului a fost identificarea a două sisteme neuronale distincte în creier:
- Sistemul pasiv, care colectează informații chiar și în absența atenției active;
- Sistemul activ, responsabil cu învățarea deliberată, ghidată de obiective și recompense.
Aceste două sisteme funcționează paralel și, într-o anumită măsură, complementar. În timp ce unul analizează detaliile fără ca tu să îți dai seama, celălalt intervine în procesul conștient de învățare și luare de decizii.
Visarea cu ochii deschișI ca unealtă cognitivă
Aceste descoperiri pun în discuție vechea ierarhie între gândirea concentrată și divagația mentală. Dacă învățarea activă a fost considerată mereu superioară, noile date sugerează că stările de reflecție liberă sunt, de fapt, la fel de productive – uneori chiar mai eficiente în rezolvarea problemelor creative.
Studiile conduse la Harvard Medical School confirmă acest lucru: participanții care au avut pauze în care mintea a fost lăsată „să hoinărească” au demonstrat o capacitate superioară de a face conexiuni între idei aparent fără legătură și de a găsi soluții la problemele deschise.
Reducerea stresului șI creșterea intuiției
Neuropsihologii atrag atenția asupra unui alt beneficiu important: reducerea nivelului de cortizol (hormonul stresului) în timpul visării cu ochii deschiși. Activarea rețelei neuronale implicate în acest proces – numită „default mode network” – este asociată cu relaxarea profundă și cu activarea zonelor creative ale creierului.
În plus, capacitatea de a accesa informații neconștiente crește semnificativ. De aceea, visătorii cu ochii deschiși au o intuiție mai dezvoltată și o capacitate superioară de anticipare. Psihologii vorbesc despre „cognitivitate difuză” – un termen care desemnează gândirea liberă, care permite explorarea unor soluții alternative fără constrângerea logicii rigide.
Copiii, elevii șI visarea cu ochii deschișI în școală
Imaginați-vă un elev de clasa a VI-a care, privind pe geam, „pierde firul” lecției. În realitate, acel copil poate reinterpreta informațiile deja primite, poate face conexiuni personale sau poate descoperi perspective originale. Cercetătorii susțin că, în loc să fie penalizați, copiii ar trebui încurajați să alterneze momentele de învățare activă cu pauze de reflecție liberă.
În Finlanda, sistemul educațional integrează deja pauze frecvente între lecții, iar randamentele academice sunt printre cele mai mari din lume. Elevii care au ocazia să viseze cu ochii deschiși demonstrează o capacitate mai mare de înțelegere profundă a subiectelor, în comparație cu cei care sunt forțați să se concentreze constant.
Visătorii lucizi sunt mai creativi
Psihologii au identificat o legătură clară între visarea cu ochii deschiși și nivelurile ridicate de creativitate. Într-un experiment condus de Universitatea din California, participanții au fost rugați să rezolve probleme de design abstract. Cei care au avut la dispoziție o pauză de 15 minute pentru a visa cu ochii deschiși au avut rezultate mai bune cu 40% decât ceilalți.
Explicația? Când gândirea nu este forțată, creierul activează conexiuni între idei vechi și noi, între memorie și fantezie. Acest tip de gândire laterală este esențial în inovare, arte și rezolvarea creativă a problemelor.
Când visatul cu ochii deschișI devine problematic
Desigur, nu toate formele de visare mentală sunt productive. În psihologie există un fenomen numit „divagație maladaptivă”, care descrie tendința excesivă de a evada în fantezie ca mijloc de evitare a realității sau a traumelor. Diferența cheie este dată de scop și conștientizare.
Visarea benefică este spontană, ocazională și constructivă. Ea nu înlocuiește realitatea, ci o completează. Este important ca oamenii să înțeleagă limitele dintre reflecție, rătăcire creativă și evitare emoțională.
Impactul asupra performanței la locul de muncă
Angajații care iau pauze scurte pentru a lăsa mintea să zboare au un randament mai mare în sarcinile care implică gândire strategică. Google, Amazon și Microsoft au introdus în ultimii ani sesiuni de „time-off mental” de 10–15 minute în timpul zilei de lucru.
Studiile interne arată că angajații devin mai eficienți în rezolvarea problemelor și își revin mai rapid din blocaje mentale. Visarea cu ochii deschiși nu este un semn de slăbiciune profesională, ci un instrument valoros de regenerare cognitivă.
Aplicabilitate în terapie șI mindfulness
Terapeuții au început să includă în tehnicile de consiliere exerciții ghidate de imaginație activă, care încurajează clienții să se reconecteze cu părți ale lor deseori ignorate. Această formă de visare dirijată ajută la identificarea traumelor, la crearea unei viziuni pozitive asupra viitorului și la dezvoltarea empatiei.
Totodată, în mindfulness se folosește conceptul de „mind-wandering observat” – o stare de conștientizare pasivă a gândurilor, fără judecată. Se dovedește că acest tip de visare, departe de a fi o distragere, devine o punte între conștient și subconștient.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
LylaPoate masca de față cu miere să trateze acneea? Efectul de hidratare este doar temporar
Revista IoanaMai multe fibre au fost asociate cu somn profund și REM după analiza a 4.793 de nopți
News24AUR refuză procedura pentru Cabinetul Mureșan. Simion cere anticipate dacă negocierile eșuează
Dolce SportAIK s-a retras din negocierile pentru Vlad Dragomir. Pafos ar fi cerut 4 milioane de euro
GetPonyRovinieta se scumpește de la 1 octombrie, iar mașinile Euro 3 vor plăti 330 de lei pe an
BravonetTatăl lui Tudor Gavrilă a plâns când fiul i-a cântat după AVC. Acum, tânărul a întors patru scaune
