Consilierul BNR, Alexie Alupoaiei: ”Deficitul comercial din agricultură nu se poate îndrepta peste noapte!”

19

În cadrul conferinței Capital despre „Perspective asupra unei potențiale crize alimentare în România”, la care a participat și consilierul BNR Alexie Alupoaiei, acesta a vorbit despre principalele probleme ale industriei agro-alimentare, din prezent, din România.

În România, una dintre principalele probleme ale agriculturii românești este deficitul din balanța comercială. Alexie Alupoaiei este de părere că una dintre cele mai bune soluții pentru scăderea deficitului ar fi încurajarea mediului privat în a face investiții. În perspectiva sa, o agricultură performantă poate fi făcută în ziua de astăzi numai prin intermediul unor companii puternice, capabile să prelucreze materiile prime și să creeze plusvaloare.

În acest sens, BNR a realizat, în pandemie, un raport despre cum poate fi încurajată industria agro-alimentară din România, iar conform declarațiilor lui Alexie Alupoaiei, el se axa pe 3 dimensiuni principale:

-„Prima caracteristică: să nu angajeze fondul (statului n.r.), deoarece la nivelul anului 2020 când am derulat analiza deficitul bugetar era mare și am anticipat că pandemia va pune presiune pe fondurile publice.

-A doua caracteristică: măsurile propuse de noi încearcă să stimuleze latura de ofertă, companiile românești să producă bunuri cu valoare adăugată mai mare și astfel să echilibreze balanța comercială pe filiera agro-alimentară.

-În al treilea rând ne-am focusat asupra faptului că agricultura românească este foarte puțin digitalizată, nu am atras foarte multe fonduri europene, iar măsurile noastre au încercat să adreseze acești trei piloni”

Haosul din agricultură

Consilierul BNR, Alexie Alupoaiei este de părere că statul nu ar trebui să intervină în reglarea prețurilor produselor, având în vedere principiile economiei de piață. Totodată, măsurile bugetare nu ar trebui să fie semnificative pentru reformele ce urmează a fi implementate în agricultură, deoarece ar crea probleme pe termen lung. Astfel, consilierul BNR propune o mai bună atragere de fonduri europene, dar și dezvoltarea unui sector privat puternic în industria agro-alimentară.

În viziunea sa, „Noi am încurajat atragerea de investiții, Politica Agricolă Comună, Next Generation EU. Eu cred că o contribuție importantă ar putea să o aibă și sectorul privat. Cred că un obiectiv ar fi reducerea deficitului și creșterea productivității concomitent.

Schimbări nu se pot face peste noapte. Spre exemplu, în agricultură avem printre cei mai mulți muncitori, undeva la 1,6 milioane, gândiți-vă ce presiune există pe piața muncii. 20% din populația implicată în activitățile agricole din Europa sunt în România”, explică economistul.

În contextul profesionist, datele Academiei Române arată că 96% dintre oamenii implicați în agricultură au învățat după practica proprie, comună. Doar 3% au pregătire de bază și doar 0,5% sunt profesioniști ai domeniului. Totodată, doar 1% din companii folosesc roboți industriali, în timp ce în Olanda procentul este de 22% și în Suedia 33%. În acest context, o soluție pentru România ar fi digitalizarea, dar și ea ar trebui implementată în rândul jucătorilor puternici de pe piață.

„Am identificat o serie de companii care credem că ar putea acomoda noile tendințe: producție calitativă, superioară, dar și respectarea angajamentelor de mediu. 70% din firmele ce activează în agricultură sunt de talie mijlocie. Pe un parcurs de 5 ani e o probabilitate de 25% să devină microîntreprinderi și doar 5% să se dezvolte să devină mari. Companiile dacă ar crește mai bine și-ar putea diversifica activitatea, afacerile, să se orienteze către produse cu valoarea adăugată mai mare, iar balanța comercială implicit s-ar reduce”, explică economistul.

Companiile trebuie să fie în stare să se adapteze

În contextul socio-economic, „Veniturile românilor au crescut foarte mult, iar consumul de carne de porc a crescut cu 10 kg între 2016 și 2018, cam cu 20%. Firmele nu pot să se acomodeze, afacerile nu se schimbă peste noapte. Acest business (agricultura n.r.) e destul de complicat, implică fonduri mari. Cred că e important și un aport venit din partea mediului privat. 90% din proprietari dețin sub 5 hectare, e foarte fragmentată piața. Cu cât companiile cresc mai mult randamentul lor crește și implicit și prețul pe care îl pot opera scade. Asta este probabil explicația pentru care probabil găsim atât de multe produse alimentare străine în România. Cât de mult să fii crescut companiile din România să aibă competivitate comparabilă cu cele din Europa?”, ne-a transmis consilierul BNR.

Sursa: Capital.ro
Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata