Profitul net al Transelectrica a înregistrat o contracție severă de 44%, coborând la 328 milioane de lei în 2025, o evoluție financiară care a declanșat un interogatoriu detaliat din partea acționarului majoritar. Secretariatul General al Guvernului a solicitat oficial explicații cu doar 48 de ore înaintea Adunării Generale a Acționarilor, compania răspunzând printr-un document tehnic de 63 de pagini.
Miza acestui demers depășește simpla clarificare contabilă anuală. Pentru investitorii instituționali și de retail, validarea dividendului brut de 3,81 lei pe acțiune și capacitatea operatorului de a susține un program de investiții de 2,97 miliarde de lei (pentru perioada 2025-2029) sunt critice pentru justificarea capitalizării curente de 6,6 miliarde de lei pe piața de capital.
Disecția unui profit în scădere
Istoric vorbind, statul român (care controlează 58,7% din capitalul social) rareori a intervenit atât de incisiv și transparent în guvernanța corporativă a unei companii listate. Solicitarea a fost formulată direct de Dan Reșitnec, secretarul general al Guvernului cu rang de ministru, numit în funcție prin decizia premierului Ilie Bolojan în aprilie 2026. Principalul punct de tensiune este deteriorarea bruscă a rezultatului net, de la 586 milioane de lei în 2024, în condițiile în care tariful de transport a crescut cu 15%.
Cum se explică totuși această prăbușire a profitabilității într-un an cu tarife majorate?
Cifrele vorbesc de la sine.
Dar lucrurile stau puțin diferit dacă eliminăm elementele nerepetabile din bilanț. Managementul a explicat defalcat că deteriorarea provine aproape exclusiv din dispariția unor venituri excepționale. Ajutoarele de avarie acordate Ucrainei s-au prăbușit de la 62 de milioane de lei la doar 9,5 milioane, volumul de energie livrat scăzând cu 93,5% (de la 68.178 MWh în 2024 la doar 4.450 MWh în 2025). Și mecanismul de capitalizare a costurilor cu consumul propriu tehnologic s-a încheiat după primul trimestru, tăind un venit de 101 milioane de lei. Iar dacă adăugăm absența câștigului de 95 de milioane dintr-un litigiu câștigat cu ANAF în anul precedent, profitul operațional normalizat al companiei este, de fapt, în creștere la 453 de milioane de lei (față de 374 de milioane în 2024).
Paradoxul dividendelor și linia de credit
Un alt punct nevralgic adus în discuție, așa cum a relatat zf într-o analiză publicată recent, este aparenta contradicție dintre politică generoasă de remunerare a acționarilor și lichiditatea imediată a companiei. Dividendul propus a fost de 13,6 ori mai mare față de cel din anul anterior (0,28 lei), rata de distribuție depășind 77% din profitul net.
Numai că, la 31 decembrie 2025, linia de credit contractată la BCR era trasă în proporție de 99%, adică 172,4 milioane de lei dintr-un plafon total de 175 de milioane. Directoratul argumentează ferm că dependența de credit la final de an este un simplu efect de calendar, generat de decalajul de 3-4 luni în încasarea TVA de la bugetul de stat. Mai mult, compania se bazează pe cel mai mic grad de îndatorare din rețeaua europeană ENTSO-E, un argument solid pentru a atrage finanțări viitoare necesare investițiilor.
Anomalii pe piața serviciilor de sistem
Dincolo de bilanțul contabil, Guvernul a chestionat o anomalie tehnică majoră. În iunie 2025, prețul rezervei de restabilire a frecvenței a explodat de la circa 15 lei pe oră-megawatt la o medie de 108 lei, înregistrându-se oferte speculative de 500, 700 și chiar 999 lei de la jucători precum CE Oltenia, Electrocentrale Craiova sau BEPCO. Transelectrica a cerut ANRE plafonarea prețului, dar autoritatea a refuzat invocând lipsa unui temei legal.
Piața serviciilor de sistem a generat astfel o pierdere uriașă de 142 de milioane de lei în 2025 (comparativ cu un profit de 48 de milioane în 2024). Prețurile au revenit natural la 4,69 lei abia în decembrie, confirmând caracterul speculativ al cotațiilor din vară, pierderea urmând să fie recuperată ulterior prin mecanismul de regularizare al tarifelor.
Expunerea pe Marea Neagră și auditul fiscal
Riscurile pe termen lung se extind și în zona marilor proiecte de infrastructură. Executivul a cerut o analiză clară a expunerii pe proiectul GECO, cablul submarin de 1.200 de kilometri care va conecta România cu Georgia și Azerbaidjan. Deși aportul actual este de doar 3,75 milioane de lei, expunerea Transelectrica pe un orizont de 8-12 ani ar putea atinge între 400 și 800 de milioane de euro.
Adunarea Generală a Acționarilor din 22 mai 2026 va stabili practic direcția strategică pentru următorul ciclu financiar. Până la votul final pe marginea dividendelor, piața de capital va monitoriza cu maximă atenție capacitatea companiei de a gestiona aceste presiuni temporare de lichiditate fără a periclita randamentele viitoare ale acțiunilor TEL.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Revista Ioana12 cazări pentru un circuit auto în Big Sur. Tarifele pornesc de la 293 de dolari pe noapte
News24Cetățenii din cinci state pot conduce în România fără permis internațional timp de 3 sau 6 luni
Dolce SportIulian Tameș spune că vor fi reziliate contractele lui Drăghici-Mușat și Lungu după bătaia din vestiar
GetPonyMașină de lux evaluată la 622.000 de lei, oprită când ieșea din România prin Rădăuți-Prut
BravonetMarina Vlady a murit la 88 de ani, acasă, alături de cei dragi și animalele sale
LylaPasta de dinți nu tratează coșurile și îți poate irita pielea. Ce poți folosi în loc
