Cum schimbă noile măsuri fiscale evoluţia bugetului și ce urmează pentru economie

Premierul llie Bolojan anunţă că măsurile fiscale au dus la o creștere de 12,5% a veniturilor și la reducerea cheltuielilor cu personalul. Guvernul estimează că deficitul bugetar va scădea la 6,2% până în 2026.

Datele oficiale arată o evoluție pozitivă

Premierul llie Bolojan a prezentat miercuri, pe rețelele sociale, rezultatele măsurilor de consolidare fiscală. În trimestrul al treilea, veniturile la bugetul de stat au crescut cu 12,5% față de aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la 89,1 miliarde de lei, semn că situaţia s-a îmbunătăţit considerabil faţă de anul precedent, ca urmare a pachetului de măsuri fiscal-bugetare adoptat de Guvern.

Veniturile din impozitul pe venit au crescut cu 16,5%, TVA-ul a crescut cu 14,8%, iar accizele au înregistrat o majorare de 11%. Contribuțiile sociale au adus la buget un plus de 4 miliarde de lei, iar cheltuielile cu personalul s-au redus cu 630 de milioane de lei între iulie și septembrie, marcând o schimbare importantă în cheltuielile de personal. Astfel, măsurile fiscale adoptate au vizat eficientizarea cheltuielilor publice și creșterea veniturilor la buget.

Reduceri notabile în luna octombrie

În octombrie, cheltuielile cu personalul au scăzut la 13,6 miliarde de lei, față de 14,23 miliarde în aceeași lună a anului trecut. Aceasta marchează o schimbare clară față de primele șase luni din 2023, când cheltuielile creșteau cu aproape 10%. Reducerile de personal și optimizarea resurselor publice au contribuit la această evoluţie, Guvernul reușind să oprească această creștere și să reducă sumele alocate pentru salarii.

Fonduri europene și costuri mai mici la împrumuturi

Ilie Bolojan a anunţat accelerarea absorbției fondurilor europene prin PNRR, cu plăţi de 1,45 miliarde de euro făcute între iulie și septembrie. „În ciuda tuturor dificultăţilor, am deblocat și renegociat fondurile europene din cadrul programului PNRR, accelerând plăţile în a doua jumătate a anului. Astfel, între ianuarie și iunie au fost plătite 2,62 miliarde de euro, iar între iulie și septembrie 1,45 miliarde de euro.” Aceste fonduri europene susțin proiectele de investiţii din ţară și contribuie la creșterea investiţiilor publice.

Pe piața financiară, rata ROBOR la o lună a scăzut de la 6,82% în iunie la 5,81%, iar costurile de împrumut au scăzut pentru toate maturităţile și valutele. Randamentele obligaţiunilor în lei pe 5 și 10 ani au scăzut cu peste 50 de puncte de bază, iar cele în euro cu până la 78 de puncte. „Reducerea ratelor dobânzilor se traduce în economii semnificative care sunt folosite pentru investiții, educaţie sau sănătate.” Aceste economii la dobânzi pot susține proiecte prioritare în domeniul sănătăţii și infrastructurii.

Un raport recent al Comisiei Europene arată că investiţiile devin principalul motor al economiei românești, cu o accelerare estimată pentru 2026-2027, pe măsură ce proiectele finanţate cu fonduri europene avansează. Conform experților, fondurile europene sunt esenţiale pentru dezvoltarea economică și pentru reducerea deficitului bugetar.

Perspectivele bugetului și încrederea investitorilor

Guvernul estimează că deficitul bugetar va scădea la 6,2% în 2026. „Am deplină încredere că, dacă menţinem acest curs, România va reuși să își atingă potențialul, iar vieţile românilor vor fi previzibile și prospere.” Acest mesaj transmite speranţă pentru stabilitatea economică a ţării și pentru creșterea încrederii investitorilor.

Reducerea cheltuielilor și creșterea eficienţei fiscale sunt considerate esenţiale pentru atingerea acestui obiectiv. În primele șase luni ale anului, cheltuielile cu personalul au crescut, însă guvernul a reușit să reducă aceste costuri semnificativ în trimestrul al treilea. Aceste schimbări pot avea efecte pozitive pentru cetăţeni și pot susține consolidarea fiscal-bugetară care vizează deficitul bugetar.

Impactul pentru populaţie și economie

Premierul spune că economiile obținute din scăderea dobânzilor vor permite alocarea mai multor resurse către spitale, școli sau infrastructură. Raportul Comisiei Europene arată că investiţiile au început deja să conteze tot mai mult pentru creșterea economică. Experții atrag atenţia că menţinerea disciplinei fiscale și utilizarea eficientă a resurselor publice sunt vitale pentru progresul economic.

Ce urmează pentru economia României

Datele prezentate de guvern arată o îmbunătăţire a disciplinei fiscale, însă provocări precum inflaţia sau contextul internaţional pot influența rezultatele. Pentru ca aceste estimări să se confirme, este nevoie de consecvență în aplicarea măsurilor și de evitarea cheltuielilor neprevăzute.

Experții spun că succesul depinde de continuarea politicilor actuale și de evitarea cheltuielilor neprevăzute. Cifrele din trimestrul al treilea arată totuși o evoluţie pozitivă pentru buget și pentru economia României. Administraţia locală și centrală au un rol important în implementarea acestor politici, iar colaborarea cu Uniunea Europeană va rămâne esenţială pentru absorbţia fondurilor și atingerea obiectivelor de dezvoltare.

Evoluţiile recente dau motive de optimism, iar dacă ritmul actual se menţine, România ar putea intra într-o perioadă de stabilitate și creștere economică în următorii ani. Rămâne de urmărit dacă pachetul de măsuri fiscal-bugetare va transforma România într-un exemplu de gestionare responsabilă a finanțelor publice în regiune.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News