În prezent există o luptă pentru a separa Sofia de București la vot, pentru aderare

70

Bulgaria și România au primit susținerea fermă a Comisiei Europene pentru intrarea în Schengen, dar probabilitatea ca acest lucru să se întâmple este mică. În ciuda raportului tehnic pozitiv al CE, în prezent există o luptă pentru a separa Sofia de București la vot.

Mai mult, există amenințarea ca doar România să fie acceptată în spațiul de liberă călătorie în Europa, ceea ce ar fi o umilire politică extrem de gravă pentru Bulgaria.

Într-o comunicare specială, la 16 noiembrie, Comisia a cerut statelor membre să evalueze pozitiv progresul celor două țări și pe cel al Croației în ceea ce privește criteriile Schengen și să sprijine aderarea acestora la spațiul fără controale la frontieră. Acesta a fost rezultatul evaluării tehnice pozitive, care a fost prezentată în urmă cu o săptămână.

Totuși, acest lucru, cel puțin pentru moment, nu va fi suficient pentru Sofia și București. În timp ce Zagrebul a primit și sprijinul tuturor statelor membre, cel puțin două dintre acestea sunt în prezent împotriva admiterii Bulgariei și României. Unul este Olanda, iar al doilea din această săptămână, deși încă neoficial, este Suedia. Cu toate acestea, un dialog intens este în desfășurare cu Haga, pentru că ziarul „Kapital” a aflat că în prezent este în desfășurare o misiune specială pentru a răspunde îngrijorărilor olandeze.

Cu toate acestea, fereastra de acțiune a guvernului bulgar se reduce în fiecare zi, întrucât votul va avea loc pe 8 decembrie și până acum se pare că nu va fi în favoarea Bulgariei. Din nou, potrivit surselor ziarului „Kapital”, Olanda va cere ca Bulgaria și România să fie separate la vot, iar Bulgaria va fi singura țară dintre cele trei căreia i se va refuza aderarea. Dacă acest lucru se va întâmpla nu depinde doar de Haga, iar în acest moment presiunea politică asupra acesteia din partea multor țări europene este extrem de mare. O parte din aceasta este decizia Comisiei Europene de miercuri.

„Bine ati venit”…

În acest sens, comisarul UE pentru afaceri interne, Ylva Johansson, a subliniat că a venit timpul să le spunem „Bun venit” bulgarilor și românilor care, conform ultimei inspecții tehnice voluntare, au îndeplinit toate cerințele din așa-numitul acquis Schengen. Ea a reamintit unanimitatea cu Parlamentul European, care în cinci declarații consecutive (ultima de luna trecută) solicită Consiliului să extindă Spațiul Schengen.

Astfel, „Pentru a avea privilegiul de a fi membri, sunteți legați de condiții precum: gestionarea eficientă a frontierelor externe, vize uniforme Schengen, cooperarea cu autoritățile de aplicare a legii din alte țări, conectarea la sistemele informaționale, cum ar fi Sistemul de Informații Schengen. Toate aceasta pentru a menține securitatea în regiune și în conformitate cu drepturile fundamentale. Bulgaria, România și Croația au dovedit categoric că au îndeplinit toate aceste condiții”, a comentat recent comisarul Johansson.

„Ei au instrumentele, structurile și procedurile pentru a gestiona frontierele externe, inclusiv posibile amenințări de securitate. Au personal de înaltă calificare și dedicat, infrastructură de ultimă generație și know-how”, a adăugat ea. Acestea, în general, sunt concluziile misiunii speciale care a fost în Bulgaria și România în urmă cu o lună, ce a fost formată din 17 experți (excluzând olandezii) din statele membre și reprezentanți ai Comisiei, Frontex, Europol și Agenției pentru Drepturi Fundamentale. „Această misiune nu a fost doar foarte pozitivă, dar a și confirmat disponibilitatea celor două țări de a adera la Schengen. Au consolidat punerea în aplicare a acquis-ului UE”, mai spune Johansson.

 …sau nu chiar

Însă, ţările luate separat nu sunt atât de convinse. Presată politic de un aflux de migranți nu numai din Ucraina și Orientul Mijlociu, ci și din Balcanii de Vest, Slovenia a anunțat că va impune controale suplimentare la frontieră în mod unilateral, dacă Croația vecină se va alătura. Dar Croația este cea mai avansată dintre cele trei țări și intrarea ei este sigură. Pentru celelalte două state, problemele s-au adâncit în această săptămână când, după parlamentul olandez, o comisie a parlamentului suedez și-a semnalat opoziția față de primirea lor în actualul mandat. În poziția lor, parlamentarii suedezi au indicat problemele cu crima organizată și corupția din ambele țări, dar și, în mod surprinzător, au anunțat că „Suedia se confruntă cu probleme majore cu cetățenii din aceste țări, care abuzează de directiva de mobilitate existentă, ceea ce reprezintă o provocare la adresa ordinii publice”. Cu alte cuvinte, Stockholm este, de asemenea, nemulțumit de dreptul existent de liberă circulație al cetățenilor bulgari în întreaga UE.

Mai mult, ca o ironie a sorții, comisarul Johansson este din Partidul Social Democrat din Suedia – unul dintre cei doi care au votat împotriva celor două țări balcanice. Întrebată despre această contradicție, ea a răspuns că „crima organizată este o problemă în întreaga UE și nu în ultimul rând în Suedia. De aceea este important să se întărească legea prin noul Schengen border code, pe care l-am propus pentru a asigura cooperarea între diversele instituții și să ne protejăm de crima organizată”. Crima organizată a fost, de asemenea, o problemă abordată în cadrul misiunii încheiate de constatare a faptelor, ale cărei rezultate au fost prezentate de CE. „Controlul permanent la frontierele interne nu este legal”, a adăugat comisarul.

Ce se întâmplă cu Olanda?

Această nouă abordare din nord a fost aparent neașteptată chiar și pentru Comisie, care este ocupată în prezent să medieze între Țările de Jos și cele două țări.

„CE lucrează pentru a facilita dialogul dintre autoritățile olandeze și Bulgaria și România. În prezent este în desfășurare o misiune suplimentară a Țărilor de Jos, care își propune să ofere răspunsurile pe care ei le caută în ceea ce privește eliberarea vizelor, protecția datelor etc”, a anunțat Johansson.

Cu toate acestea, un purtător de cuvânt al guvernului de la Haga a comentat pentru ziarul „Kapital” din Bulgaria că poziția cu privire la extinderea Schengen este clară și nu s-a schimbat după votul din parlamentul olandez.

„Când cerințele sunt îndeplinite, aderarea este posibilă. Pentru a putea evalua acest lucru, avem nevoie de informații actualizate de la Comisia Europeană cu privire la toate domeniile care sunt relevante pentru deciziile politice de aderare la Schengen. Acest lucru se referă atât la aplicarea supremației legii privind Schengen, precum și la statul de drept (mecanismul de monitorizare – n.red.). Vom cântări toate informațiile în viitorul apropiat, inclusiv la nivel politic (inclusiv un dialog cu parlamentul). Asta necesită timp”, a spus purtătorul de cuvânt.

În acest context, CE nu a precizat dacă noua misiune se află în prezent la Sofia sau la București, dar guvernul olandez a adăugat că evaluează eforturile diplomatice ale României și Bulgariei. „Suntem și vom rămâne în contact strâns în următoarele săptămâni”.

Cheia – la Paris?

Din punct de vedere politic, progresul, în acest moment este rezultatul „eforturilor președinției franceze și al hotărârii președinției cehe de a finaliza problema până la sfârșitul anului”, a comentat Comisia. Franța poate fi de fapt cheia către succes, dacă aceasta există. Încă din perioada în care a fost mediator între Bulgaria și Macedonia de Nord, diplomația franceză a dovedit că poate găsi soluții acceptabile pentru o uniune care a avut întotdeauna dificultăți în a merge mai departe. Dacă Parisul a luat acum în serios cauza Schengen, așa cum demonstrează ridicarea dreptului de veto francez, atunci aceasta este o veste bună.

Astfel, „Franța salută eforturile serioase depuse de Bulgaria pentru a îndeplini pe deplin criteriile de aderare la Spațiul Schengen și încurajează autoritățile din țară să continue neobosit pe această cale încurajatoare și importantă pentru controlul frontierelor statelor membre UE”, a comentat Ambasada Franței la Sofia. Este necesară unanimitatea deplină a Consiliului European pentru a lua cele două decizii separate – pentru Croația, precum și pentru Bulgaria și România împreună.

Însă, din datele unei surse diplomatice a „Kapital”, reiese că Olanda lucrează în prezent la separarea României de Bulgaria la vot. În practică, din cauza problemelor politice interne din Olanda, Bulgaria va fi sacrificată, iar aceasta ar fi o înfrângere uriașă pentru Sofia. De fapt, decizia poate fi luată doar de președintele Consiliului – în acest caz Cehia, care trebuie să evalueze modul de abordare a situației. CE a explicat pentru „Kapital” că nu se discută intrarea celor două țări balcanice în condiții suplimentare sau cu o perioadă de testare temporară. Dacă decizia privind Bulgaria nu va fi luată în decembrie, nu este clar când subiectul va putea intra din nou pe agenda UE.

Va cere Olanda separarea Bulgariei de România privind Schengen?

Aşadar, este posibil ca Olanda să solicite în mod oficial separarea Bulgariei de România la votul care va decide care dintre cele aceste țări, alături de Croația, se va alătura Spațiului Schengen, scrie ziarul bulgar „Kapital”, citând surse proprii. Potrivit acestor informații, Haga lucrează pentru separarea României de Bulgaria la vot, iar acest lucru este aproape sigur că se va întâmpla. Din cauza problemelor politice interne din Olanda, Bulgaria va fi sacrificată, iar aceasta ar fi o înfrângere uriașă pentru Sofia, pentru că de facto ar izola-o. Vom vedea dacă asta se va întâmpla pe 8 decembrie. Dar și acum este clar că Croația are sprijinul tuturor țărilor care vor vota, dar deja se strecoară și ideea că Haga va sprijini România, dar nu și Bulgaria. În ceea ce privește Suedia, votul ei nu a fost încă decis în mod decisiv – pro sau împotriva Bulgariei.

Dar, chiar dacă va susține Bulgaria, votul Olandei este suficient pentru a ține țara departe de Consiliu. Un purtător de cuvânt al guvernului de la Haga a comentat că poziția cu privire la extinderea Schengen este clară și nu s-a schimbat de la votul din parlamentul olandez.

„Când cerințele sunt îndeplinite, aderarea este posibilă. Pentru a putea evalua acest lucru, avem nevoie de informații actualizate de la Comisia Europeană cu privire la toate domeniile care sunt relevante pentru deciziile politice de aderare la Schengen. Acest lucru se aplică atât în ceea ce privește aplicarea acquis-ului Schengen, precum și privind statul de drept”, scrie Duma.


Urmăriți FINANCIARUL.RO și pe Google News


Sursa: Capital.ro