170 MWp la Cornățelu pot ridica cu aproape 69% baza verde a ENGIE în România. Decizia ANRE vine săptămâna viitoare

ENGIE ROMÂNIA SA este aproape să obțină de la ANRE autorizația de înființare pentru Centrala Fotovoltaică CEF Cornățelu din comuna Cornățelu, județul Dâmbovița, un proiect de aproape 170 MWp. Decizia urmează să fie luată săptămâna viitoare de Comitetul de Reglementare al ANRE, iar aprobarea ar transforma un proiect aflat de doi ani în faza post-ATR într-un activ cu șanse mai clare de intrare în construcție.

Concret, cei aproape 170 MWp ar însemna de peste două ori portofoliul fotovoltaic pe care ENGIE România îl operează deja local, de 70 MWp, și aproape cât întreaga sa capacitate eoliană actuală, de 178 MW. Raportat la capacitatea verde de producție comunicată la nivel de grup în România, de 248 MW, proiectul din Dâmbovița ar adăuga singur echivalentul a aproape 69% din baza existentă.

Pentru piață, miza nu este doar un nou aviz. Dacă autorizația este acordată, ENGIE își consolidează profilul de producător de energie verde într-un moment în care prețurile energiei electrice pentru livrare în 2026 și 2027 rămân ridicate în tranzacțiile din piață, inclusiv în repere observate la operațiuni precum cele ale Nuclearelectrica. Pentru un furnizor cu peste 2,3 milioane de clienți, o bază mai mare de producție proprie înseamnă expunere potențial mai mică la volatilitatea achiziției din piață și o capacitate mai bună de a-și calibra portofoliul între furnizare și generare.

Numai că proiectul vine și cu un semnal de execuție care trebuie urmărit atent. Data estimată inițial pentru punerea în funcțiune a CEF Cornățelu era finalul anului 2025, iar acest termen a fost depășit. Pentru investitori și pentru partenerii industriali, întârzierea mută atenția de la simpla obținere a autorizației la etapa mai relevantă financiar: dovada finanțării pentru construcție și intrarea efectivă în șantier.

Autorizația ANRE ar accelera o repoziționare a ENGIE din furnizare spre active de generare

ENGIE România operează în prezent 3 parcuri eoliene, cu 178 MW, și 6 parcuri fotovoltaice, cu 70 MWp. La acestea se adaugă acordul semnat pentru achiziția unui parc eolian de 253,1 MW de la Greenvolt Power, tranzacție care, odată contabilizată în capacitatea instalată, ar dubla baza locală de producție regenerabilă la 500 MW.

Iar proiectul din Cornățelu trebuie citit împreună cu aceste mișcări. Dacă se adaugă celor 500 MW rezultați din achiziția anunțată, centrala de aproape 170 MWp ar împinge grupul semnificativ peste acest prag și ar reduce distanța până la obiectivul declarat de a depăși 1 GW de capacitate instalată de producție și stocare din surse regenerabile până în 2030.

Pe baza datelor de la Economica, compania a securizat deja și un contract pentru diferență, CfD, pentru finanțarea a două proiecte, unul eolian și unul solar, care vor totaliza 224 de MW. În practică, acest tip de mecanism contează pentru bancabilitate: oferă un cadru de venituri mai previzibile decât expunerea integrală la piața spot și reduce riscul comercial al dezvoltării unor capacități noi.

Dar pentru CEF Cornățelu nu au fost anunțate până acum valoarea investiției, partenerii financiari, finanțatorii sau noua dată estimată de punere în funcțiune. Aceste lipsuri sunt relevante pentru evaluarea probabilității de finalizare. În dezvoltarea energetică, autorizația de înființare este un pas critic, dar nu echivalează automat cu decizia finală de investiție.

Un parc de 170 MWp contează în sistem, dar efectul în preț se vede doar dacă proiectul intră rapid în operare

Din perspectiva sistemului energetic, aproape 170 MWp reprezintă un aport material de capacitate nouă, mai ales comparat cu portofoliul solar actual al ENGIE România, de 70 MWp. Pentru obiectivele naționale de decarbonizare și pentru țintele europene de energie regenerabilă, astfel de proiecte cresc oferta internă și pot reduce dependența de producția convențională în orele cu iradiere ridicată.

Și totuși, impactul asupra prețului final al energiei pentru consumatori nu poate fi cuantificat în acest stadiu. Informațiile disponibile până acum nu indică structura de vânzare a energiei din CEF Cornățelu, dacă producția va fi contractată prin PPA-uri, prin mecanisme CfD sau prin expunere la piața angro. Fără aceste date, singura concluzie solidă este una de ordin strategic: mai multă capacitate internă regenerabilă tinde să îmbunătățească siguranța aprovizionării și să reducă presiunea pe costuri pe termen lung, dar efectul punctual în factură depinde de mixul de piață și de viteza de punere în funcțiune.

La nivel de grup, ENGIE România deservește peste 2,3 milioane de clienți, operează o rețea de distribuție de 24.000 km, are o capacitate de producție din surse verzi de 248 MW și peste 4.400 de angajați. Pentru o companie cu această amprentă, extinderea în producție nu este un pariu marginal, ci o componentă de echilibrare a modelului de business într-o piață în care costul energiei pentru 2026 și 2027 rămâne un reper critic pentru marje și pentru competitivitatea ofertelor comerciale.

Următorul reper este ședința de săptămâna viitoare a Comitetului de Reglementare al ANRE, care urmează să decidă acordarea Autorizației de înființare pentru Centrala Fotovoltaică CEF Cornățelu din comuna Cornățelu, județul Dâmbovița.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

News24Poliția franceză a reținut 1.747 de persoane într-o zi în timpul protestelor de la liceeDolce SportBurleanu și-a pus mâinile în cap la Varșovia. 1.000 de suporteri i-au cerut demisiaGetPonyAmenda pentru lipsa RCA poate fi redusă la aproximativ 500 de lei, potrivit CapitalBravonetSora lui Ken Urker o acuză pe Gypsy Rose Blanchard că minte. Autumn spune că nu mai erau împreunăLylaPielea poate pierde aproximativ 30% din colagen în primii cinci ani de menopauză. Ce pot face tratamenteleRevista IoanaPelicula albă de pe murături poate fi drojdie Kahm. Când o îndepărtezi și când arunci borcanul