România intră în a doua parte a anului cu un decalaj major față de Bulgaria în infrastructura de stocare a energiei, iar acest gol se vede deja în preț: energia spot a ajuns la 295 euro/MWh în România, față de 148 euro/MWh în Bulgaria. Pentru industrie și pentru companiile cu un consum mare, diferența nu mai este doar tehnică, ci un cost direct care erodează marjele și complică bugetarea.

Pe scurt, Bulgaria a trecut de la investiții la capacitate instalată, iar România a rămas în urmă. La finalul lunii mai, Bulgaria avea 3,32 GW de capacitate în baterii, capabile să stocheze 8,6 GWh de energie, iar în iunie a depășit 4,1 GW. La 20 iunie, România avea circa 878 MW, de aproape cinci ori mai puțin. În ultimii doi ani, statul vecin a atras peste 2 miliarde de euro în sectorul stocării, în timp ce partea română nu a prezentat o strategie publică în acest segment.

Miza economică este imediată. Când energia produsă în exces la prânz nu poate fi păstrată pentru seară, sistemul ajunge să cumpere în orele de vârf energie mai scumpă din import. Asta înseamnă facturi mai mari pentru consumatorul final, dar și costuri de operare mai volatile pentru companiile care depind de un profil stabil al prețului energiei.

Presiunea vine într-un moment deja fragil pentru competitivitate. România a pierdut șase poziții în clasamentul competitivității mondiale, până pe locul 69 la mediul de afaceri și pe locul 62 la performanță economică. Iar energia devine un factor tot mai greu de absorbit în costuri: în iunie, prețul energiei electrice a urcat la 645 lei/MWh, cu un vârf istoric de 5.321 lei/MWh pe 30 iunie. Spre comparație, într-un episod anterior de caniculă, România înregistrase deja cel mai mare preț spot al energiei din Europa, de 224 euro/MWh. Nivelul actual de 295 euro/MWh este cu 71 euro/MWh peste acel reper.

Lipsa stocării transformă producția solară ieftină de zi în import scump seara

Modelul de dezechilibru este deja vizibil în rețea. Ziua, producția solară apasă prețurile în jos, dar lipsa bateriilor face ca energia ieftină să nu poată fi mutată în intervalele cu consum ridicat. Seara, sistemul revine la importuri.

Alexandru Chiriță (CEO Electrica) a descris mecanismul care împinge costurile în sus:

„Ziua, 300.000 de români cu panouri pe casă injectează energie în reţea şi preţul scade. Seara, soarele apune, consumul creşte, iar energia de la prânz nu mai e nicăieri. Pentru că nu avem unde să o ţinem. Aşa că o importăm înapoi. La vârf, tragem la maximum din Bulgaria şi din Ungaria, cât ne lasă cablurile.”

Acest dezechilibru are două efecte financiare. Primul este asupra consumatorului casnic, care nu capitalizează pe deplin energia ieftină produsă local în timpul zilei. Al doilea lovește în companiile industriale și comerciale, care suportă un preț al energiei afectat de vârfurile de seară și de dependența de fluxurile transfrontaliere.

Numai că diferența față de Bulgaria nu mai poate fi explicată doar prin ritmuri de investiții, ci și prin execuție. Potrivit ZF, Bulgaria a investit peste 2 miliarde de euro în stocare în ultimii doi ani și a ajuns în iunie la peste 4,1 GW de capacitate în baterii. România era la 878 MW pe 20 iunie, de aproape 4,7 ori sub acest nivel. În termeni de piață, vecinii au construit un amortizor pentru volatilitate, iar piața românească încă plătește prețul lipsei lui.

Pentru companii, implicația practică este legată de predictibilitate. Un preț spot de 295 euro/MWh, dublu față de Bulgaria, complică semnarea contractelor, estimarea EBITDA și politica de preț într-un sector expus la energie. Când piața ajunge și la un vârf de 5.321 lei/MWh, presiunea se mută din zona de achiziție energetică în întregul lanț de costuri, de la producție la logistică și retail.

Electrica are 17 proiecte în avizare, dar efectul vine abia din 2027

Există totuși un început de răspuns investițional din partea sectorului. Electrica a anunțat obținerea avizelor tehnice de racordare la rețea pentru 17 noi proiecte de stocare a energiei electrice. Acestea vor fi finalizate în 2027, ceea ce înseamnă că impactul real asupra pieței nu poate fi așteptat pe termen scurt.

Dar aici apare și problema de calendar. Piața suportă costul dezechilibrului acum, în timp ce noile capacități vor intra abia peste doi ani. Până atunci, dependența de importuri în orele de vârf rămâne, iar diferențele de preț față de piețele vecine pot continua să se transmită în costul final al energiei.

Ministerul Energiei nu a răspuns solicitării ZF privind strategia României în domeniul stocării de energie. Absența unei poziții oficiale lasă mediul de afaceri fără un reper clar privind ritmul de recuperare a decalajului față de Bulgaria, sursele de finanțare sau prioritizarea investițiilor.

Și acesta este punctul critic pentru investitori și pentru marii consumatori: fără o traiectorie clară a stocării, costul energiei rămâne mai puțin predictibil decât în piețele regionale care au investit deja masiv. Iar într-o economie care a coborât pe locul 69 la mediul de afaceri și pe locul 62 la performanță economică, energia scumpă nu mai este doar o problemă de utilități, ci un factor care poate cântări în deciziile de extindere, relocare sau amânare a investițiilor.

Faptul concret de urmărit este termenul de 2027 pentru cele 17 proiecte Electrica, singurul calendar anunțat până acum pentru o creștere a capacității de stocare care să reducă dependența de importuri în orele de vârf.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Bulgaria Electrica ministerul energiei