Banca Asiatică de Dezvoltare a pus pe masă un plan masiv de investiții regionale în valoare de aproape 65 de miliarde de euro. Proiectul vizează sistemele energetice, infrastructura digitală și conectivitatea transfrontalieră din zona Asiei și Pacificului. Anunțul a fost făcut în cadrul celei de-a 59-a Reuniuni Anuale desfășurate la Samarkand, în Uzbekistan.

Rețele interconectate într-o economie fragmentată

Peste 4.000 de delegați din peste 100 de țări s-au adunat pentru a reevalua prioritățile economice într-o perioadă marcată de o creștere mai lentă și costuri în urcare. Printre aceștia s-au numărat miniștri de finanțe, guvernatori ai băncilor centrale și reprezentanți ai sectorului privat. Tema centrală a forumului a fost „Răscrucea dezvoltării: Promovarea unui viitor conectat”.

Cifrele prezentate la fața locului sunt de-a dreptul impresionante.

Masato Kanda, președintele instituției financiare, a deschis reuniunea subliniind urgența unor răspunsuri coordonate. „Deciziile pe care le luăm la această nouă răscruce vor asigura viitorul pentru generația următoare”, a declarat oficialul. El a avertizat audiența că vechile strategii nu mai funcționează. „În acest mediu fragmentat, răspunsurile tradiționale și izolate de dezvoltare vor eșua. Pentru a supraviețui și a prospera în această nouă eră, trebuie să construim sisteme profund conectate și reziliente.”

Miliarde pentru energie și conectivitate

Grosul finanțării se duce către infrastructura critică. Programul include o alocare de 46 de miliarde de euro pentru o rețea electrică pan-asiatică (Pan-Asia Power Grid). Proiectul este menit să conecteze sistemele de energie regenerabilă peste granițe și să extindă capacitatea de transport. Instituția estimează că acest demers ar putea interconecta până la 20 de gigawați de energie regenerabilă și ar extinde rețelele de transport cu 22.000 de kilometri. Rezultatul direct va fi asigurarea accesului la energie pentru aproximativ 200 de milioane de oameni până în 2035.

Iar aici intervine o paralelă interesantă pe care o putem face cu piața locală, pe baza datelor furnizate de Euronews într-o analiză publicată recent. Când marile economii asiatice pompează capital masiv în rețele electrice transfrontaliere pentru a stabiliza prețurile la nivel macro, presiunea pe lanțurile globale de aprovizionare cu echipamente energetice crește. Companiile din România care instalează parcuri fotovoltaice vor resimți această dinamică direct în costurile de import pentru panouri solare și transformatoare în anii următori.

Alte 18,2 miliarde de euro sunt direcționate către infrastructura digitală transfrontalieră, vizând extinderea rețelelor de bandă largă în economiile participante. „Energia și accesul digital vor defini dezvoltarea regională”, a precizat Kanda. E drept că aceste investiții promit să reducă drastic costurile de conectivitate în zonele îndepărtate și izolate geografic.

Inflația asiatică și programele de cooperare

S-au aprobat și situațiile financiare care includ o alocare a venitului net de 1,34 miliarde de euro pentru rezerve, finanțare concesională și răspuns la dezastre. Pentru anul 2025, banca a raportat un sprijin de aproape 40 de miliarde de euro destinat regiunii asiatice.

Dar cum arată viitorul apropiat din punct de vedere macroeconomic? Creșterea în Asia în curs de dezvoltare este prognozată la 4,7% în 2026. Numai că inflația este proiectată să atingă 5,2%, reflectând prețurile mai mari la energie și presiunile geopolitice continue. V-ați gândit vreodată cum o inflație de peste 5% într-o regiune care produce jumătate din bunurile lumii ajunge să dicteze costurile de import pentru companiile europene? Până la urmă, piețele funcționează ca niște vase comunicante.

Țara gazdă își extinde masiv colaborarea cu instituția financiară, portofoliul de proiecte din Uzbekistan apropiindu-se de 15 miliarde de euro. S-au semnat două acorduri specifice, printre care un program de 92 de milioane de euro pentru modernizarea a 200 de școli prin educație în știință, tehnologie, inginerie și matematică. Există și o inițiativă separată de 275 de milioane de euro pentru incluziunea financiară.

Coridoare de transport și inițiative verzi

Președintele Shavkat Mirziyoyev a confirmat semnarea unui program uriaș de cooperare de 11 miliarde de euro. „Am identificat planuri clare pentru a ne extinde și mai mult cooperarea strânsă cu Banca Asiatică de Dezvoltare în domenii cheie precum reducerea sărăciei, dezvoltarea capitalului uman și infrastructura modernă”, a explicat șeful statului uzbec. Liderul de la Tașkent a punctat contextul dificil al momentului. „În lumea turbulentă de astăzi, în care economia globală trece prin schimbări complexe și noile tehnologii avansează rapid, timpul însuși ne cere să introducem noi mecanisme și abordări eficiente împreună cu Banca”.

Au existat propuneri concrete și pe partea tehnologică. „Propunem dezvoltarea unui program dedicat sub egida Băncii Asiatice de Dezvoltare pentru a extinde inteligența artificială în țările în curs de dezvoltare”, a cerut Mirziyoyev. Pe zona de transport, calea ferată China-Kârgâzstan-Uzbekistan a fost evidențiată ca un proiect capabil să reducă timpii de livrare la aproximativ 10 zile, având o capacitate estimată de până la 15 milioane de tone de marfă pe an.

Discuțiile au atins și politicile climatice, cu referire directă la programul „Yashil Makon”. Acesta prevede plantarea a 200 de milioane de copaci anual, fiind propus spre extindere printr-o inițiativă regională denumită „Centura Verde a Asiei Centrale”.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Banca Asiatica de Dezvoltare Masato Kanda Samarkand Shavkat Mirziyoyev Uzbekistan