Dacă șeful te obligă să faci ore suplimentare neplătite, cere în scris corectarea pontajului și compensarea orelor lucrate. Dacă nu primești ore libere sau banii datorați, poți sesiza inspectoratul de muncă și poți cere plata la tribunal, în termen de trei ani de la data la care fiecare sumă trebuia plătită.

Când poți refuza orele suplimentare

Programul normal al unui angajat cu normă întreagă are 8 ore zilnic și 40 de ore într-o săptămână. Munca peste durata normală săptămânală este muncă suplimentară. Codul muncii, la articolul 120, cere acordul angajatului pentru aceste ore, așa că, de regulă, le poți refuza.

Acordul nu este necesar în caz de forță majoră sau pentru lucrări urgente care previn un accident ori înlătură urmările unuia. Un termen strâns al unui proiect sau lipsa de personal nu sunt printre aceste excepții. Dacă ai un program inegal, verifică și contractul: un astfel de program trebuie trecut expres în el.

Cu tot cu orele suplimentare, timpul de muncă nu poate depăși o medie de 48 de ore pe săptămână, calculată în mod obișnuit pe patru luni. Contractul colectiv poate stabili, în condițiile legii, o perioadă de calcul de cel mult șase luni sau, în cazuri speciale, de cel mult 12 luni.

Când primești ore libere și când primești bani

Articolele 122 și 123 din Codul muncii stabilesc ordinea: mai întâi primești ore libere plătite, în următoarele 90 de zile calendaristice de la munca peste program. Dacă această compensare nu este posibilă, orele se plătesc în luna următoare, cu un spor negociat prin contract. Sporul este de cel puțin 75% din salariul de bază corespunzător orelor suplimentare.

Sporul de 75% nu este toată plata pentru o oră suplimentară. La plata în bani se adună valoarea orei lucrate și sporul; contractul poate prevedea un spor mai mare.

Cum calculezi suma brută restantă

La un salariu de bază brut de 6.000 de lei, de exemplu, într-o lună cu 160 de ore normale, tariful unei ore este 6.000 împărțit la 160, adică 37,50 lei brut. Pentru patru ore suplimentare care nu au fost compensate cu timp liber, valoarea orelor este 150 de lei. Sporul minim, 75% din 150 de lei, este 112,50 lei, deci totalul minim de cerut pentru acea lună este 262,50 lei brut.

Dacă aceeași situație se repetă în două luni, fiecare cu 160 de ore normale și câte patru ore suplimentare necompensate, restanța minimă este 262,50 lei plus 262,50 lei, adică 525 de lei brut. Calculează separat fiecare lună: numărul orelor normale și salariul de bază pot fi diferite. Dacă ai primit deja o parte din bani, scazi numai suma plătită pentru acele ore din suma pe care o ceri.

Brutul nu este suma care intră în cont. În regimul general, din venitul salarial se rețin contribuția la pensie de 25% și cea la sănătate de 10%, iar impozitul de 10% se calculează după scăderea contribuțiilor și a deducerilor aplicabile. Suma netă exactă depinde de situația salarială din luna plății.

Ce faci, în ordine, ca să recuperezi orele

  1. Verifică programul. Uită-te în contract la durata muncii și la condițiile pentru ore suplimentare. Compară programul cu pontajul: angajatorul trebuie să țină zilnic evidența orelor la care începi și termini lucrul. Pentru munca mobilă sau la domiciliu, modul de evidență se stabilește prin acord scris cu angajatul.
  2. Păstrează dovezile. Notează zilele și intervalele în care ai lucrat peste program. Păstrează ce ai la îndemână: mesaje, e-mailuri, pontaje, înregistrări ale accesului, sarcini cu ore indicate și numele persoanelor care pot confirma munca. Nu ai nevoie neapărat de un ordin scris ca să ceri verificarea orelor.
  3. Cere în scris corectarea și compensarea. Un text poate fi: „În zilele [datele], am lucrat între [orele], peste programul meu. Solicit verificarea și corectarea pontajului, precum și compensarea orelor potrivit articolelor 122 și 123 din Codul muncii. Vă rog să îmi răspundeți în scris.” Păstrează cererea și răspunsul.
  4. Sesizează inspectoratul teritorial de muncă, ITM. Poți depune reclamația direct, prin poștă, e-mail sau fax, la inspectoratul competent pentru sediul angajatorului. Cere număr de înregistrare și păstrează o copie. Inspectorii pot controla evidența timpului de muncă și drepturile salariale, iar angajatorul trebuie să le pună la dispoziție actele cerute.
  5. Cere plata la tribunal dacă banii rămân restanți. Fă un calcul pentru fiecare lună, cu orele lucrate, tariful orar, sporul și orice plată deja primită. Depune cererea la tribunalul de la domiciliul, reședința sau locul tău de muncă, fără să lași să treacă trei ani de la data la care fiecare drept salarial era datorat. Litigiul de muncă nu are taxă judiciară de timbru.

Ce scrii în sesizare și în cererea de plată

În reclamația la ITM treci numele complet, CNP-ul, adresa, datele angajatorului și ale locului unde ai lucrat. Descrii perioada, zilele și orele, cum ți s-a cerut să lucrezi, ce apare în pontaj și ce nu ai primit. Poți folosi această formulare: „Solicit verificarea orelor lucrate peste program în perioada [perioada] și a compensării sau plății lor. În zilele [datele] am lucrat între [orele], iar [orele lipsesc din pontaj/nu am primit liber sau plata]. Anexez [dovezile disponibile].”

Reclamația nu poate fi anonimă: petiția fără datele persoanei este clasată. Inspecția Muncii arată că reclamațiile sunt confidențiale și că inspectorii nu îi spun angajatorului motivul controlului. De la înregistrare, răspunsul la petiție se trimite în 30 de zile; dacă sunt necesare cercetări mai ample, la termen se pot adăuga cel mult 15 zile.

În cererea către tribunal identifici angajatorul, lunile pentru care ceri plata, orele rămase necompensate și suma brută calculată pentru fiecare lună. Ceri plata drepturilor salariale restante și arăți cum ai ajuns la total. Atașezi actele pe care le ai, precum contractul, evidența proprie a orelor, mesajele, cererea către angajator, răspunsurile primite și sesizarea ori răspunsul ITM. În proces, angajatorului îi revine sarcina de a aduce probele pentru apărarea sa.

Întrebări frecvente

Pot face ore suplimentare dacă lucrez cu timp parțial?

Într-un contract cu timp parțial, orele suplimentare sunt interzise. Excepțiile sunt forța majoră și lucrările urgente pentru prevenirea unui accident sau înlăturarea urmărilor lui.

Pot fi chemați peste program salariații sub 18 ani?

Nu. Tinerii sub 18 ani nu pot face ore suplimentare; programul lor normal este de 6 ore pe zi și 30 de ore pe săptămână.

Am semnat statul de plată. Mai pot cere banii?

Da. Semnarea actelor de plată sau primirea unei părți din salariu nu înseamnă că ai renunțat la restul drepturilor salariale.

Amenda dată de ITM îmi aduce banii în cont?

Nu. Încălcarea regulilor privind munca suplimentară se poate sancționa cu o amendă între 1.500 și 3.000 de lei pentru fiecare angajat găsit în această situație, dar amenda nu îți plătește restanța. Dacă angajatorul nu achită drepturile, le poți cere la tribunal.

Se plătesc la fel orele suplimentare ale bugetarilor în 2026?

Nu. Legea-cadru nr. 153/2017 prevede, de la 1 ianuarie 2026, numai timp liber în următoarele 90 de zile pentru munca suplimentară a personalului bugetar de execuție și de conducere și a înalților funcționari publici. Unele categorii de militari, de polițiști și de polițiști de penitenciare au parte de excepții când desfășoară activități operative sau în situații de urgență.

Surse verificate la 8 noiembrie 2026: Codul muncii; Legea-cadru nr. 153/2017; Ordonanța nr. 27/2002 privind petițiile; Legea nr. 108/1999 privind Inspecția Muncii; Inspecția Muncii și REGES-ONLINE; Codul fiscal.

Fotografia de mai sus este o imagine ilustrativă, dintr-o bancă de imagini.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Codul Muncii drepturile angajatilor ITM ore suplimentare salarii restante