Unde se rupe piața muncii dacă românii evită peste 200 de meserii și numărul lucrătorilor din afara UE urcă cu aproape 50%

Până acum, deficitul de personal era tratat punctual, de la companie la companie.

Acest contingent este răspunsul administrativ la o piață a muncii care nu mai acoperă intern posturile din depozite, curierat, construcții, bucătării, restaurante, magazine, recepții și sudură. Pentru angajatori, efectul imediat este că recrutarea externă trece din zona de excepție în model operațional.

Numărul lucrătorilor din afara Uniunii Europene a crescut cu aproape 50% într-un singur an, semn că importul de forță de muncă nu mai acoperă doar vârfuri de activitate, ci goluri persistente. În aceste condiții, companiile din construcții, HORECA și logistică intră într-o dependență de un bazin extern de recrutare, cu costuri suplimentare de atragere și integrare care devin parte din structura curentă a cheltuielilor.

Deficitul afectează direct fluxul zilnic

Lista publicată de Guvern arată unde se produce blocajul: exact în activități unde lipsa oamenilor lovește direct fluxul zilnic, de la manipularea mărfurilor și livrare până la șantiere, producție alimentară și servire. Când posturile rămân neocupate în aceste zone, productivitatea scade prin întârzieri și prin utilizarea sub capacitate a activelor deja plătite.

Cei mai mulți lucrători străini provin din Nepal, Sri Lanka și India, iar concentrarea lor este în București, Ilfov și Constanța, cum relatează Observator. Pentru companiile din aceste piețe, competiția nu mai este doar pentru clienți, ci și pentru accesul la aceeași rezervă de forță de muncă.

Dependența de forța de muncă externă crește

Contextul economic rămâne cel al unui deficit de personal calificat și necalificat, accentuat de migrația forței de muncă românești. Această combinație schimbă calculul pentru angajatori: presiunea salarială din sectoarele afectate nu mai poate fi separată de costurile recurente de recrutare externă, în timp ce continuitatea operațională depinde tot mai mult de capacitatea de a aduce și păstra personal din afara UE.

De acum, companiile care operează în depozite, curierat, construcții, restaurante, magazine, recepții sau sudură vor funcționa într-o piață în care accesul la personal local este insuficient, iar contingentul de 90.000 de lucrători extracomunitari devine o resursă critică pentru menținerea activității, nu doar pentru extindere.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
deficit de personal forță de muncă HoReCa logistica lucrători extracomunitari