O nouă lege care impune minimum 40% sportivi români în competiţiile naţionale încearcă să protejeze talentele locale, dar riscă să încalce drepturile din Uniunea Europeană.
O lege adoptată recent în Parlament prevede ca cel puţin 40% dintre sportivii prezenţi la competiţiile naționale să fie români. Deputatul lonuț Stroe atrage atenţia că politicienii nu ar trebui să decidă cine intră pe teren și avertizează că astfel de măsuri pot avea efecte negative pentru sportul românesc. Acest proiect de lege, susținut de partide precum AUR, POT și SOS, a stârnit discuţii aprinse privind ponderea sportivilor români și rolul statului în sportul românesc.
De ce stârnește controverse această lege
Proiectul iniţiat de AUR, POT și SOS obligă cluburile să aibă minimum 40% sportivi români la competiţiile naţionale. lonuţ Stroe a declarat pe Facebook: „Nu comentez acest procent, dar riscăm să devenim unul din puţinele state din lume care bagă politica în vestiarul echipelor sportive.”
El consideră că această iniţiativă este una populistă, fără legătură cu realitatea sportivă și cel mai probabil va fi întoarsă pentru reexaminare. „Asta se obţine investind în copiii români care fac sport, în academiile unde se formează, în programe naţionale de sprijin ale activităţilor sportive, în școli de antrenori și în infrastructură sportivă. Nu dacă le anulăm străinilor dreptul de muncă în România, cu atât mai mult celor comunitari, partenerilor noștri din UE care au aceleași drepturi ca noi”, a mai spus Stroe, fost ministru al sportului.
Probleme legale și discriminare
Stroe subliniază și faptul că legea ar putea încălca principiul liberei circulații a forței de muncă în Uniunea Europeană. „Pe scurt, introduce o formă de discriminare pe bază de cetățenie. N-aș vrea vreodată ca sportivii români dintr-o altă țară membră a UE să fie discriminați și trimiși acasă printr-o lege similară adoptată de alt stat european. Dar din fericire, e puţin probabil să se întâmple asta într-o ţară civilizată. Pentru că dreptul de a munci liber oriunde în Europa este garantat de tratatele și dreptul muncii în UE. Singura diferenţiere existentă în legislaţia europeană acceptată în toate statele democratice este între comunitari și extracomunitari, dar competența în a stabili numărul sportivilor extracomunitari pentru fiecare disciplină în parte aparţine federaţiilor naţionale prin regulamentele sportive ale competiţiilor. Nu parlamentelor, nu politicului. Nu statul trebuie să stabilească lotul de jucători al unei echipe printr-o lege.”
Argumentele iniţiatorilor legii
Deputatul AUR Ciprian Paraschiv a susținut proiectul în plen, spunând: „Mă uit în Parlament și văd parlamentari mult mai tineri decât mine, care aveţi copii mici și nu aș vrea ca acestora să li fie frânte aripile dacă vor face un sport de performanţă din cauza impresarilor, din cauza jucătorilor străini obscuri și din cauza, poate, a banilor negrii care se învârt în jurul acestui menaj. Blazonul fiecărei federații îl reprezintă echipa naţională.”
AUR transmite că a apărat și a consolidat principiile introduse iniţial prin „Legea Novak”, „principii confirmate de Înalta Curte de Casaţie și Justiţie ca fiind legitime și necesare. Decizia Curţii a demonstrat că drumul pe care l-am ales este unul corect: cluburile trebuie să ofere șansa reală sportivilor români de a evolua pe teren, nu doar pe hârtie”.
Reprezentanţii partidului susțin, într-un comunicat de presă, că sportul românesc poate fi din nou o pepinieră pentru performanță și mândrie naţională, nu o mașină de făcut bani pentru grupuri de interese și importatori de jucători. Ei consideră că legii sportului trebuie să i se acorde o atenţie sporită pentru a sprijini sportivii români.
Totuși, Stroe subliniază că decizia privind componenta echipelor ar trebui să aparțină federaţiilor sportive, nu Parlamentului: „Nu statul trebuie să stabilească lotul de jucători al unei echipe printr-o lege.”
Posibile consecințe și perspective
lonuț Stroe estimează că legea va fi retrimisă la reexaminare: „Cel mai probabil, va fi întoarsă de la promulgare pentru reexaminare”. El avertizează că această măsură ar putea descuraja investitorii și ar reduce competitivitatea echipelor românești, inclusiv în competiţii precum Cupa României sau Europa League, unde fotbalul românesc are nevoie de performanţă.
„Îmi doresc cât mai mulți sportivi români valoroși în echipele românești, performanți, bine pregătiți, dar acest lucru nu-l realizezi anulând dreptul străinilor de a juca. Sprijinul real pentru sportul românesc se face în cu totul alt mod, nu prin reguli patriotarde”, a mai adăugat deputatul.
Este posibil ca această lege să fie contestată la nivel european, având în vedere că principiul liberei circulații a muncii este unul fundamental în Uniunea Europeană. Dacă legea va rămâne în vigoare, România ar putea avea probleme în relaţia cu partenerii europeni, iar sportivii români ar putea fi afectaţi dacă alte țări adoptă măsuri similare.
Discuţiile nu se opresc aici. Pe termen lung, deciziile privind prezenţa sportivilor străini sau români în echipe vor influenţa nivelul competiţiilor interne și șansele tinerilor sportivi de a se afirma. Sportivii străini pot aduce experienţă și pot ridica nivelul jocului, dar lipsa oportunităţilor pentru tinerii români ar putea afecta dezvoltarea talentelor locale. Acest proiect de lege rămâne un subiect controversat și va testa limitele dintre inițiativă populistă și măsuri reale de sprijin pentru sport.
Dezbaterea despre rolul statului în sportul românesc rămâne deschisă, iar în următoarele luni vom vedea dacă argumentele lui lonuț Stroe vor avea efect sau dacă viziunea iniţiatorilor legii va fi pusă în practică.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
News24Cum se identifică textele și imaginile create cu AI prin etichetele prevăzute de regulile din 2 august 2026
Dolce SportCum se reia un meci de tenis oprit de ploaie. Scorul se păstrează, programul depinde de arbitrul principal
GetPonyCe acte cer despăgubirea pentru un cablu de încărcare furat și când intră wallbox-ul în CASCO
BravonetAcademia Europeană de Film a ales cele 68 de lungmetraje care pot ajunge la nominalizări
LylaVaccinul anti-HPV protejează împotriva unor cancere. Când sunt necesare 2 sau 3 doze
Revista IoanaCum calculezi banii pentru zugrăvit acasă. Un buget orientativ de 370 de lei acoperă numai pereții
