Platformele de comerț online din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu și Trendyol, câștigă teren rapid în România, iar costul economic nu mai poate fi tratat ca un simplu efect secundar al consumului orientat spre preț. Un studiu al Academiei de Studii Economice din București (ASE) indică pierderi de ordinul miliardelor de euro pentru economia locală.
Pe scurt, avansul acestor platforme vine într-un moment în care gospodăriile își comprimă cheltuielile, iar companiile românești operează cu marje deja erodate de inflație și costuri mai mari. Raportat la o prognoză de creștere economică de numai 0,1% pentru România și la o inflație anuală de aproape 11%, orice deplasare a consumului dinspre comercianții locali spre importuri de retail cu preț redus lovește mai puternic decât într-o economie aflată în expansiune.
Miza pentru mediul de afaceri este dublă. Prima este comercială: vânzările migrează spre jucători care nu lasă aceeași valoare adăugată în economia locală. A doua este fiscală: dacă baza de consum se mută spre platforme din afara UE, presiunea se transferă și asupra colectării la buget, într-un moment în care statul are nevoie de venituri stabile.
Pentru companiile românești, efectul cel mai imediat este concurența pe preț. Retailerii locali trebuie să suporte costuri operaționale interne, de la salarii la logistică și energie, într-un mediu în care inflația ridicată a redus capacitatea de a transfera integral aceste costuri în prețul final. Dacă același consumator caută mai agresiv produsul cel mai ieftin, diferența de model economic devine un risc direct pentru cifra de afaceri și EBITDA.
Iar sectoarele expuse primele sunt cele în care decizia de cumpărare se mută ușor online și este puternic sensibilă la preț. Datele publicate nu desfac pe categorii impactul studiului ASE și nu precizează metodologia exactă prin care au fost estimate pierderile de miliarde de euro. Numai că direcția este clară: fashion, bunuri de consum cu valoare mică și produse cumpărate frecvent intră sub presiune înaintea segmentelor unde proximitatea, serviciul post-vânzare sau livrarea rapidă rămân avantaje locale.
Inflația și stagnarea economică fac mai atractive platformele cu preț redus
Expansiunea Shein, Temu și Trendyol în România nu apare izolat, ci pe fondul unei erodări a puterii de cumpărare. Inflația a depășit creșterea salariilor, ceea ce a dus la scăderea consumului real. Pentru companii, asta înseamnă un client mai atent la preț și mai puțin dispus să plătească pentru brand local, proximitate sau experiență de cumpărare.
Din această perspectivă, platformele din afara UE captează nu doar trafic online, ci și o parte din bugetul de consum care, în anii de creștere mai robustă, ar fi rămas în comerțul local. Diferența este relevantă pentru investiții: când vânzările sunt sub presiune și marjele scad, retailerii amână extinderi, renegociază chirii, reduc stocuri și devin mai prudenți cu angajările.
Conform Antena3, studiul ASE pleacă de la ideea că popularitatea acestor platforme are un cost ascuns pentru economia românească, cost evaluat la miliarde de euro. Fără un set public de date privind volumul tranzacțiilor, numărul comenzilor sau valoarea medie a coșului în România, indicatorul trebuie citit ca semnal de amploare macroeconomică, nu ca o cuantificare suficient de fină pentru modelarea exactă a impactului pe industrie.
Dar chiar și în absența acestor granularități, implicația de business este vizibilă. Dacă o parte tot mai mare din cererea internă este satisfăcută de platforme din afara spațiului comunitar, lanțul local pierde pe mai multe verigi: comercianți, importatori, operatori logistici locali, proprietari de spații comerciale și, în timp, piața muncii din retail.
Presiunea nu se vede doar în vânzări, ci și în buget și în planurile de investiții
Pentru bugetul public, problema nu este doar unde se face achiziția, ci unde se produce și unde rămâne valoarea economică. Comerțul local și cel intra-UE tind să lase o amprentă mai mare în economie prin salarii, taxe, chirii, servicii și reinvestire. Când cererea se mută spre platforme din afara UE, o parte din acest circuit intern se subțiază.
Și apare un efect secundar relevant pentru evaluarea companiilor de retail: vizibilitatea veniturilor se reduce. Într-un mediu cu creștere economică estimată la 0,1%, față de ritmuri mult mai ridicate în anii de revenire post-pandemie, fiecare punct de consum mutat în afara economiei locale contează disproporționat. Pentru investitori, asta înseamnă risc mai mare pe emitenții expuși puternic la consum discreționar și la competiția pe preț.
Nu există, în datele disponibile până acum, detalii publice despre eventuale măsuri pregătite de autorități pentru limitarea impactului. Nici tratamentul fiscal și vamal comparativ dintre platformele din afara UE și comercianții locali nu este detaliat aici, deși exact acest punct va deveni central dacă presiunea asupra pieței interne continuă să crească.
Pentru decidenții din retail și distribuție, semnalul practic este altul: concurența nu mai vine doar din piața locală, ci din modele transfrontaliere care monetizează rapid sensibilitatea consumatorului la preț. Asta mută accentul strategic spre controlul costurilor, rotația stocurilor, diferențierea prin livrare și selecția categoriilor unde competiția exclusiv pe preț nu poate fi susținută.
Datele publicate despre studiul ASE nu includ încă metodologia, distribuția pierderilor pe sectoare sau seria de timp a impactului, iar aceste lipsuri vor conta în evaluarea exactă a riscului pentru companiile listate și pentru lanțurile de retail active în România.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
LylaHoroscop 27 septembrie 2026. Taur și Gemeni, o decizie de luat azi
Revista IoanaCanicula și seceta pot crăpa pereții casei. Cum afectează solul argilos
News24Sebastian Burduja intră primul la audieri luni, cu planul pentru Ministerul Energiei
Dolce SportCCA explică fazele de ofsaid de la Oțelul cu Corvinul și Rapid cu FC Argeș
GetPonyChery Tiggo 9 CSH a plecat în mod electric după ce bateria a stat 24 de ore și 5 minute în apă sărată
BravonetClaudia Schiffer pozează în costum de baie la 56 de ani. Rutina ei nu include antrenamente intense
