Factura pentru antreprenori a sosit odată cu noul an. De la 1 ianuarie 2026, orice leu distribuit ca dividend este taxat cu 16%, o majorare de peste jumătate față de cota de 10% valabilă până la finalul lui 2025. Concret, la fiecare 1.000 de lei pe care un asociat îi încasează, statul ia acum cu 60 de lei mai mult. Măsura, parte a unui pachet mai larg de ajustări bugetare într-o economie intrată în recesiune tehnică, forțează companiile să-și regândească din temelii strategia financiară.
Cifrele pe masă: Cât intră, de fapt, în buzunar?
Calculul este brutal de simplu. Până la 31 decembrie 2025, pentru un dividend brut de 1.000 de lei, impozitul reținut la sursă era de 100 de lei, iar în contul personal intrau 900 de lei. De la 1 ianuarie 2026, pentru aceeași sumă brută de 1.000 de lei, impozitul a urcat la 160 de lei. Netul încasat este acum de doar 840 de lei. Pierderea directă este de 60 de lei.
Diferența devine semnificativă pe măsură ce sumele cresc. La o distribuire de 10.000 de lei, pierderea netă față de vechea legislație este de 600 de lei. La 100.000 de lei, suma lăsată în plus la bugetul de stat ajunge la 6.000 de lei. Practic, povara fiscală pe acest tip de venit a crescut cu 60% peste noapte, o mișcare menită să aducă mai mulți bani la buget, într-un context economic dificil, confirmat și de datele Băncii Naționale privind încetinirea economiei încă din 2024.
Regula de aur: Data plății, nu data deciziei
Aici apare cea mai frecventă capcană pentru administratori și asociați. Mulți au crezut că o decizie a Adunării Generale a Asociaților (AGA) luată în decembrie 2025 pentru distribuirea profitului le-ar garanta impozitarea cu 10%. Greșit. Legea fiscală este clară: cota de impozit aplicabilă este cea în vigoare la data plății efective a dividendelor, nu la data la care s-a aprobat distribuirea lor.
Ce înseamnă asta? O companie care a aprobat dividende pe 20 decembrie 2025, dar a făcut viramentul bancar către asociați pe 5 ianuarie 2026, a fost obligată să rețină și să vireze la stat un impozit de 16%. Nu există nicio portiță sau excepție. Momentul în care banii părăsesc contul firmei și intră în cel personal dictează procentul. Orice plată făcută după miezul nopții de 31 decembrie 2025 intră sub incidența noii cote.
Contextul economic: De ce acum?
Majorarea nu pică din cer. Vine exact în momentul în care coaliția de guvernare, condusă de premierul Ilie Bolojan, tranșează un buget pe 2026 extrem de complicat. După ce România a intrat oficial în recesiune tehnică în 2025, cu două trimestre consecutive de scădere a PIB, presiunea pe veniturile bugetare a devenit uriașă. Viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, avertiza încă de la începutul lui 2025 că „declinul economiei a început în 2024” și că recesiunea era „doar o chestiune de timp”.
În acest peisaj, cu tăieri anunțate în administrație și măsuri de relansare care întârzie să producă efecte, Guvernul a căutat surse rapide de venit. Capitalul a fost una dintre ținte. Creșterea taxei pe dividende a fost văzută ca o soluție pentru a compensa o parte din deficit, chiar dacă riscă să descurajeze distribuirea de profit și să încetinească circuitul banilor în economie. Decizia pune antreprenorii într-o situație dificilă: să reinvestească profitul în companie, amânând încasările personale, sau să accepte un „discount” de 6% aplicat direct de stat la munca lor.
Atenție, nu e totul! CASS-ul rămâne o taxă separată
O altă greșeală este să consideri că cei 16% reprezintă costul total. Impozitul pe dividende este doar o parte a ecuației. Persoana fizică care încasează dividendele poate datora și Contribuția de Asigurări Sociale de Sănătate (CASS). Aceasta nu se reține la sursă de către firmă, ci se stabilește ulterior de către Fisc, în funcție de veniturile totale extrasalariale ale persoanei respective.
CASS se calculează prin raportare la plafoanele de 6, 12 sau 24 de salarii minime brute pe țară. Dacă totalul dividendelor și al altor venituri similare depășește aceste praguri anuale, se datorează CASS la nivelul plafonului atins. Așa că costul real suportat de un antreprenor poate depăși considerabil cota de 16%. O simulare exactă trebuie făcută împreună cu un contabil, care poate lua în calcul toate veniturile anuale și poate verifica pragurile actualizate, disponibile de obicei pe portalul Agenției Naționale de Administrare Fiscală. Planificarea financiară devine, astfel, mai complexă și necesită o viziune de ansamblu asupra tuturor obligațiilor fiscale, atât ale firmei, cât și ale persoanei fizice.
Surse:
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
