Parcurile solare CE Oltenia și OMV Petrom au pierdut 5,3 milioane de euro în 2025

Patru societăți create în octombrie 2022 de Complexul Energetic Oltenia și OMV Petrom pentru proiecte fotovoltaice au închis anul 2025 cu pierderi cumulate de aproximativ 27 de milioane de lei, echivalentul a peste 5,3 milioane de euro, fără să fi produs energie și fără să fi generat venituri.

Pe scurt, pierderea apare într-un moment în care planul inițial de restructurare al CE Oltenia prevedea primele livrări de energie verde încă din 2024. Față de acel calendar, întârzierea este deja de cel puțin doi ani, iar noul termen pentru finalizarea celor patru parcuri a fost mutat în ultimul trimestru din 2026. Pentru investitori și pentru creditorii implicați în sectorul energetic, diferența dintre un activ în construcție și unul care injectează energie în rețea este esențială: costurile curg, dar EBITDA rămâne zero la nivelul acestor vehicule.

Miza depășește dimensiunea contabilă a unei pierderi de 27 de milioane de lei. Proiectele au fost gândite ca parte din restructurarea CE Oltenia, companie controlată de Ministerul Energiei, cu aproximativ 87,5% din acțiuni deținute de statul român, iar întârzierea prelungește dependența grupului de producția pe lignit. Pentru OMV Petrom, impactul relativ este limitat la scară de grup, având în vedere că societatea a raportat profituri nete de peste 3 miliarde de lei în 2025, ceea ce înseamnă că pierderea cumulată din aceste SPV-uri reprezintă sub 1% din acel rezultat. Numai că pentru calitatea execuției strategiei de tranziție, semnalul este nefavorabil: capital blocat, randament amânat și risc reputațional într-un segment susținut din bani europeni.

Banii cheltuiți până acum s-au dus în consultanță, salarii, avize și alte costuri operaționale. Cu alte cuvinte, sunt costuri de dezvoltare și administrare suportate înainte de faza productivă, într-un proiect care ar fi trebuit să înceapă monetizarea prin vânzarea de energie încă din 2024.

Conform Libertatea, cauza centrală a întârzierilor este blocajul din procedurile de licitație pentru proiectare, construcție și punere în funcțiune. În practică, asta mută în timp și utilizarea eficientă a unei investiții totale de peste 400 de milioane de euro, din care 70% vin din Fondul pentru Modernizare al Uniunii Europene, iar 30% sunt acoperiți în părți egale de CE Oltenia și OMV Petrom. Pentru piață, raportul de finanțare contează: ponderea dominantă a grantului european reduce presiunea pe bilanțurile acționarilor, dar nu elimină riscul de execuție.

Proiectele sunt administrate prin patru entități juridice de tip SPV, deținute în proporție egală de CE Oltenia și OMV Petrom. Informațiile disponibile până acum nu precizează identitatea completă a fiecărei societăți și nici bilanțul individual al fiecăreia, astfel că analiza se poate face doar la nivel cumulat. La fel, nu au fost anunțate până acum eventuale penalități contractuale pentru întârzieri și nici măsurile concrete luate de cei doi parteneri pentru a recupera decalajul față de calendarul inițial.

În imaginile de mai jos apare una dintre prezentările publice ale proiectelor de tranziție energetică asumate de CE Oltenia și OMV Petrom, relevante tocmai pentru diferența dintre calendarul anunțat și stadiul actual.

450 MW rămân în afara pieței încă cel puțin un an și jumătate

Planul inițial prevedea o capacitate totală de 450 MW, prin patru parcuri fotovoltaice amplasate pe depozite de zgură și cenușă închise din SE Ișalnița, localitatea Ișalnița, județul Dolj, și pe halda interioară a trei cariere miniere din zona Rovinari, localitatea Rovinari, județul Gorj. În lipsa punerii lor în funcțiune, piața pierde o capacitate nouă relevantă într-o perioadă în care decarbonizarea și securitatea energetică ar trebui să avanseze simultan.

Iar costul de oportunitate nu este doar energetic, ci și financiar. Un activ de 450 MW care întârzie nu produce fluxuri de numerar, nu contribuie la amortizarea investiției și nu poate profita de eventualele ferestre favorabile de preț din piața de energie. Într-un mediu în care costurile de construcție au crescut semnificativ în România în ultimii ani, fiecare amânare poate împinge în sus necesarul total de capital, chiar dacă valoarea de referință a investiției rămâne de peste 400 de milioane de euro.

Execuția tehnică a fost împărțită între două consorții internaționale. Un parteneriat format din compania americană Ameresco și firma grecească Sunel va construi trei parcuri, Rovinari Est, Tismana 1 și Tismana 2. Compania turcă Girisim Elektrik va realiza parcul de la Ișalnița. Datele publicate nu arată dacă întârzierile țin exclusiv de faza de licitație sau dacă există și alte blocaje de implementare după contractare.

Pentru CE Oltenia, problema este strategică. Restructurarea companiei a fost legată explicit de dezvoltarea de capacități regenerabile care să înlocuiască treptat expunerea pe lignit. Orice mutare a termenului din 2024 spre ultimul trimestru din 2026 prelungește presiunea asupra modelului de business al unei companii de stat care trebuie să își schimbe mixul de producție.

Dar pentru OMV Petrom, lectura este diferită. La nivel de profitabilitate, pierderea din aceste proiecte este absorbită fără dificultate de un grup care a depășit 3 miliarde de lei profit net în 2025. Pentru investitori, semnalul util nu este impactul punctual în contul de profit și pierdere, ci disciplina de alocare a capitalului în proiecte verzi: calendar, cost de execuție, conversia granturilor în active productive și capacitatea managementului de a limita derapajele.

Riscul major nu este pierderea contabilă de azi, ci întârzierea randamentului capitalului european și privat

În actualul cadru macro, această întârziere devine mai scumpă decât părea acum doi ani. Fondul Monetar Internațional a descris pentru 2026 un scenariu advers pentru economia mondială, cu creștere a PIB-ului global de 2,5%, condiții financiare restrictive și așteptări inflaționiste în creștere, alimentate de riscurile geopolitice și de un preț al petrolului de peste 100 de dolari pe baril. Pentru proiecte de infrastructură energetică, asta înseamnă finanțare mai sensibilă la timp, costuri mai greu de controlat și toleranță mai mică la întârzieri.

Nu a fost anunțat încă dacă există riscul ca finanțarea de 70% din Fondul pentru Modernizare să fie afectată de noile amânări. Dar acesta este reperul pe care piața îl va urmări în următoarele trimestre, alături de capacitatea celor patru SPV-uri de a trece din faza de costuri operaționale fără venituri în faza de active care livrează efectiv energie. Noul termen oficial rămâne ultimul trimestru din 2026, stabilit în Planul de restructurare modificat al CE Oltenia.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Revista Ioana12 cazări pentru un circuit auto în Big Sur. Tarifele pornesc de la 293 de dolari pe noapteNews24Cetățenii din cinci state pot conduce în România fără permis internațional timp de 3 sau 6 luniDolce SportIulian Tameș spune că vor fi reziliate contractele lui Drăghici-Mușat și Lungu după bătaia din vestiarGetPonyMașină de lux evaluată la 622.000 de lei, oprită când ieșea din România prin Rădăuți-PrutBravonetMarina Vlady a murit la 88 de ani, acasă, alături de cei dragi și animalele saleLylaPasta de dinți nu tratează coșurile și îți poate irita pielea. Ce poți folosi în loc