Pomicultorii solicita activarea Fondului de Risc gestionat de APIA

Asociația Grupurilor și Organizațiilor de Producători Agricoli FRULEG-RO solicită intervenția urgentă a autorităților guvernamentale pentru compensarea pierderilor financiare din sectorul horticol. Valurile succesive de îngheț din primăvara anului 2026 au provocat pagube severe culturilor pomicole și viticole, afectând aproape întreg teritoriul României.

Mecanismul financiar pentru acoperirea pagubelor agricole

Viabilitatea economică a numeroase exploatații agricole este pusă sub semnul întrebării în acest moment. Iar presiunea pe fluxurile de numerar ale fermierilor necesită soluții rapide de finanțare și compensare.

Lucian Florea, președintele organizației, a detaliat vineri cerințele exacte ale sectorului de business agricol.

„După un an 2025 în care numeroase culturi au fost compromise total, foarte multe ferme care cultivă aceste specii (cais, piersic, nectarin, cireş, vişin, măr, păr, struguri de masă) se află astăzi în pericol de a-şi pierde complet viabilitatea economică, iar pentru multe exploataţii horticole, continuarea activităţii este imposibilă. Asociaţia FRULEG solicită de urgenţă intervenţia autorităţilor în vederea compensării pierderilor, atât din fondul de rezervă agricol al Uniunii Europene, cât şi din fondul de risc constituit prin reţinerea a 3% din plăţile directe din Pilonul I şi gestionat de APIA”, a transmis președintele asociației.

Reprezentanții sectorului susțin utilizarea Fondului de Risc în baza principiului solidarității între fermierii beneficiari de plăți directe, instrument prevăzut clar în Intervenția DR-32 din PS PAC 2023-2027.

„Considerăm că instrumentul legal adecvat pentru compensarea acestor pierderi este activarea acestui mecanism, având în vedere că fondul este constituit tocmai pentru acoperirea pierderilor de producţie cauzate de factori climatici şi poate fi utilizat complementar fondului de rezervă al Uniunii Europene”, se arată în comunicatul oficial al organizației.

Harta zonelor horticole expuse temperaturilor negative

Dincolo de mecanismele de sprijin, datele arată o succesiune atipică de valuri de frig. O analiză publicată recent de Economica indică faptul că primul val important de frig a lovit în noaptea de 8 spre 9 aprilie.

Zonele cele mai expuse au fost Transilvania, Crișana, Banatul, Maramureșul și numeroase arii montane și depresionare. Sudul extrem al țării, litoralul, estul Dobrogei și părți din Moldova de est au raportat un impact mai redus.

Însă înghețul s-a extins între 10 și 13 aprilie asupra unor areale vaste din nordul, centrul și vestul României, inclusiv în Moldova, Subcarpații de Curbură și interiorul arcului carpatic.

Situația a devenit critică în a doua jumătate a lunii.

Un nou val a revenit în nopțile de 21/22 și 22/23 aprilie, lovind din nou Transilvania, Crișana, Maramureșul, vestul și nord-vestul țării, dar și zone din Subcarpații Meridionali și de Curbură. Episoadele au continuat spre finalul lunii (în noaptea de 26 spre 27 aprilie), afectând inclusiv părți din Banat și Moldova centrală.

Temperaturile negative s-au menținut chiar și la trecerea în luna mai, în nopțile de 30 aprilie/1 mai și 2/3 mai. Această persistență evidențiază caracterul excepțional al primăverii 2026 privind expunerea la risc climatic.

Cum se reflectă aceste pierderi de producție în planurile dumneavoastră de afaceri și în costurile de aprovizionare pentru a doua jumătate a anului?

Pentru a asigura o imagine clară a impactului economic, eforturile de colectare a datelor continuă la nivelul asociațiilor de profil.

„FRULEG va continua să centralizeze date de la membrii săi şi să susţină ferm interesele producătorilor de fructe şi legume, astfel încât realitatea din teren să fie cunoscută corect, iar vocea acestui sector să fie auzită cu claritate”, a adăugat Lucian Florea.

Evaluarea Ministerului Agriculturii privind culturile de câmp

La nivel guvernamental, primele evaluări confirmă disparitatea majoră între sectorul pomicol și cel al culturilor de câmp. Ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna, a precizat miercuri că temperaturile scăzute au generat probleme de producție în pomicultură în aproape toate județele țării.

Numai că, pentru culturile de câmp, rapoartele din teritoriu indică o stabilitate mai mare.

„Am avut săptămâna trecută o discuţie cu direcţiile agricole. Din rapoartele pe care le-am primit în cadrul acelui zoom, culturile de câmp nu arată rău. Spre surprinderea mea, provin dintr-o zonă unde este secetă de 6-7 săptămâni, unde practic n-a plouat. În majoritatea ţării avem precipitaţii suficiente pentru a avea culturi bune. Temperaturile scăzute au afectat aproape în fiecare judeţ unde există pomicultură, au afectat producţia şi probabil vor fi consecinţe destul de severe pe această temă. Deci, cele mai multe probleme au fost raportate în pomicultură. La celelalte culturi de câmp încă n-am văzut rapoarte care să ne îngrijoreze”, a declarat Tanczos Barna.

Oficialul guvernamental a explicat că încălzirea globală aduce fluctuații de temperatură (un factor de risc major pentru randamentele agricole) care pun o presiune constantă pe modelul de business al fermierilor. Decizia finală privind activarea instrumentului de sprijin aferent Intervenției DR-32 din PS PAC 2023-2027 urmează să fie luată de autoritățile competente pe baza rapoartelor centralizate de la direcțiile agricole județene privind daunele exacte.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News