Perspective economice sumbre: Europa se confruntă cu riscuri de recesiune
Stagflația amenință economia globală
Conform celor mai recente analize realizate de Coface,riscul unei recesiuni globale devine tot mai evident,iar Europa se află în centrul acestor previziuni pesimiste. Criza energetică în expansiune contribuie la o stagnare economică accentuată, caracterizată prin creșterea rapidă a prețurilor.
Coface subliniază că economia mondială ar putea experimenta o creștere sub 2% în 2023, similar cu anii critici 2001, 2008, 2009 și 2020.Această situație este denumită „stagflație”, un regim economic în care stagnarea și inflația coexistă.
Revizuiri negative pentru opt țări europene
În acest context complicat, Coface a revizuit prognozele de creștere a PIB-ului pentru mai multe țări europene. Opt state – printre care Italia,Danemarca și Elveția – au fost retrogradate ca urmare a deteriorării condițiilor economice. De asemenea,au fost raportate nu mai puțin de 49 de retrogradări sectoriale ce reflectează dificultățile din industriile sensibile la ciclul economic.
Cele mai multe dintre riscurile identificate anterior s-au materializat: criza energetică din Europa continuă să afecteze grav economia regională.
Recesiunea europeană pare inevitabilă
Previziunile negative afectează toate regiunile lumii; totuși, Europa se confruntă cu cele mai severe perspective. Se estimează că principalele economii ale continentului vor intra într-o recesiune pe parcursul iernii următoare. Intensificarea crizei energetice va determina scurtarea consumului de energie și implicit o reducere a producției industriale.
Germania este identificată ca fiind cea mai vulnerabilitate dintre marile puteri industriale europene. Retrogradările recente vizează inclusiv țări precum Danemarca și Luxemburg care până acum erau considerate stabile din punct de vedere al riscurilor economice.
Bănci centrale intensificând măsurile împotriva inflației
Inflația persistent ridicată continuu să afecteze atât economiile avansate cât și pe cele emergente. În acest context provocator, băncile centrale adoptăm măsuri stricte pentru combaterea acesteia; majoritatea au crescut semnificativ ratele dobânzilor la niveluri neobservate în ultimul deceniu.
De exemplu,Rezerva Federal American (Fed) a majorat rata cheie cu trei puncte procentuale consecutive vara aceasta. Aceste acțiuni pot avea un impact negativ asupra stabilității financiare globale dacă tendința va continua.
Pe lângă acestea însă există bănci centrale din piețele emergente care adoptăm politici contrar curentului general; Rusia și Turcia mențin ratele dobânzilor scazute pentru stimularea activității economice într-un mediu dificil generat de criza sanitar-economic globalizată.
Conflicte între politicile fiscale și monetare
În timp ce băncile centrale sunt angajate într-o luptǎ fermǎ împotriva inflației prin restricționarea creditării şi majorarea ratelor dobânzilor , guvernele naționale implementează măsuri menite să sprijine gospodăriile şi companiile afectate economic . aceasta dualitate poate genera un deficit public crescut şi costuri financiare suplimentare pe termen lung ,punând presiune asupra stabilității fiscale naționale .
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
LylaDe ce îi crește miopia copilului care poartă ochelari și când trebuie să revii cu el la control
Revista IoanaCiuma pneumonică se transmite prin tuse sau strănut. Ce simptome provoacă și cum se tratează
News24Apelul Guvernului privind restanțele salariale ale judecătorilor este așteptat să fie soluționat pe 8 octombrie
Dolce SportCând poate interveni VAR pentru a schimba o decizie și de ce arbitrul nu merge la monitor la fiecare fază
GetPonyCum se compară creditele pentru o mașină nouă după suma totală de rambursat, înainte de alegerea ratei
BravonetPoliția l-a reținut pe Ian 24 de ore în cazul incidentului în care ar fi urinat în fața publicului
