Toate privirile din mediul economic și guvernamental sunt ațintite astăzi, 13 februarie 2026, spre Londra. Acolo, după închiderea piețelor financiare, agenția de evaluare Fitch Ratings va anunța decizia privind ratingul suveran al României, un verdict care va influența direct costurile la care statul se împrumută și, implicit, va afecta buzunarele tuturor. Miza este uriașă: menținerea în categoria „investment grade” (recomandat pentru investiții), pe ultima treaptă, la BBB minus, sau o retrogradare care ar arunca România în categoria speculativă, așa numita „junk”.
Autoritățile de la București afișează un optimism temperat, dar ferm. După întâlnirea de la finalul lunii ianuarie cu reprezentanții agenției, atât premierul Ilie Bolojan, cât și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, au transmis mesaje de încredere. „Ne așteptăm la o nouă confirmare a credibilități dobândite în ultimele 6 luni. Mizăm în viitor nu doar pe menținerea ratingului, ci pe îmbunătățirea performanțelor și a calificativului de țară”, declara atunci ministrul Nazare. Argumentul principal al Guvernului: o corecție a deficitului bugetar în 2025 mai bună decât cea prognozată, la 7,65% din PIB, sub ținta de 8,4%, realizată în paralel cu un nivel record al investițiilor publice.
Doar că cifrele, dincolo de declarațiile oficiale, spun o poveste mult mai complexă și plină de nuanțe. O poveste despre vulnerabilități structurale care încă persistă și despre un drum al consolidării fiscale care abia a început.
Deficitele gemene, o vulnerabilitate cronică
De ani de zile, România se confruntă cu problema deficitelor gemene: un deficit bugetar mare și un deficit de cont curent la fel de problematic. Acestea sunt, de altfel, principalele puncte de îngrijorare menționate constant de Fitch în evaluările anterioare. La ultima reconfirmare a ratingului, în august 2025, agenția a menținut perspectiva negativă tocmai din cauza „deteriorării semnificative a finanțelor publice, evidențiată de un deficit fiscal mare și de o creștere rapidă a raportului datorie publică/PIB”.
E drept că Guvernul a luat o serie de măsuri fiscale în a doua parte a anului trecut, inclusiv creșterea TVA și a unor accize, plus o înghețare a salariilor și pensiilor din sectorul public, măsuri care au contribuit la încetinirea ritmului de degradare a finanțelor. Însă efortul este departe de a fi încheiat. Analiștii economici subliniază că ajustarea din 2025 a fost una „brutală”, bazată mai mult pe creșteri de taxe decât pe o reformă reală a aparatului de stat și pe o reducere a cheltuielilor ineficiente. „Am taxat mai mult pe cei care produc, dar am evitat să reformăm serios modul în care cheltuie statul”, este avertismentul transmis de Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).
Cât de sustenabilă este consolidarea?
Aici este, de fapt, marea întrebare pentru analiștii de la Fitch. Este actuala traiectorie de consolidare fiscală una sustenabilă pe termen mediu și lung? Guvernul țintește un deficit bugetar „spre 6%” pentru 2026, o țintă considerată realistă de unii economiști, precum Nicolaie Alexandru-Chidesciuc de la JP Morgan, cu condiția ca măsurile deja aprobate să fie aplicate integral și cheltuielile să fie ținute sub control. Totuși, același economist avertizează că perspectivele pentru 2027 sunt mult mai incerte, în lipsa unor măsuri concrete deja definite. Problema cronică a României, slaba colectare a veniturilor, rămâne un obstacol major.
Pe de altă parte, datoria publică a continuat să crească, apropiindu-se de pragul de 60% din PIB. Datele Ministerului Finanțelor arătau că datoria guvernamentală ajunsese la aproape 1.100 de miliarde de lei în septembrie 2025. Analiștii de la Erste și UniCredit estimează că datoria ar putea ajunge la 67-69% din PIB în următorii ani, înainte de a se stabiliza. Această dinamică este urmărită cu maximă atenție de agențiile de rating, deoarece o creștere necontrolată a datoriei pune presiune pe sustenabilitatea finanțelor publice.
Economia încetinește, inflația persistă
Contextul macroeconomic general nu este nici el de natură să liniștească complet spiritele. După o perioadă de reziliență, economia României a intrat într-o fază de încetinire accentuată. Datele preliminare pentru finalul anului 2025 au indicat o contracție trimestrială severă, determinând unii analiști să vorbească despre o recesiune tehnică. Prognozele de creștere economică pentru 2026 sunt modeste, majoritatea situându-se în jurul a 1%. Ministrul Finanțelor a confirmat această proiecție prudentă, de aproximativ 1%, pe care este construit bugetul pe acest an.
Principalul motor al creșterii în această perioadă dificilă rămân investițiile, în special cele finanțate din fonduri europene, prin PNRR și fondurile de coeziune. Guvernul mizează pe circa 20 de miliarde de euro care ar trebui să intre în economie prin aceste canale în 2026. Dar ce se va întâmpla după 2026, când fluxul de bani europeni din PNRR se va diminua? Aceasta este o altă întrebare care stă pe masa evaluatorilor.
În același timp, inflația rămâne o provocare. Deși a scăzut de la vârfurile atinse anterior, România continuă să aibă una dintre cele mai ridicate rate ale inflației din Uniunea Europeană. Fitch nota în rapoartele sale că media inflației pentru 2024-2026 este proiectată la 6,5%, dublu față de mediana țărilor din aceeași categorie de rating, ceea ce reprezintă o slăbiciune evidentă.
Ce înseamnă concret decizia Fitch?
Importanța ratingului de țară nu este un concept abstract, ci are implicații foarte concrete. Menținerea calificativului „investment grade” este crucială. O retrogradare în categoria „junk” ar declanșa o reacție în lanț: fondurile de pensii și de investiții care au mandate stricte de a investi doar în active cu grad investițional ar fi obligate să vândă titlurile de stat românești. Acest lucru ar duce la o creștere bruscă a dobânzilor la care se împrumută statul, atât pe piețele externe, cât și pe cele interne.
Mai simplu spus, statul ar plăti mai mult pentru datoriile sale. Costurile suplimentare s-ar reflecta în bugetul de stat, lăsând mai puțini bani pentru investiții în spitale, școli sau autostrăzi. În cele din urmă, nota de plată ar fi suportată de toți contribuabilii. Mai mult, un rating slab afectează încrederea investitorilor străini, care ar putea deveni mai reticenți în a porni noi proiecte în România, în ciuda potențialului solid pe care țara îl are.
Scenariul optimist vs. riscuri
Scenariul optimist, pe care mizează și Guvernul, este menținerea ratingului BBB minus și, poate, o îmbunătățire a perspectivei de la „negativă” la „stabilă”. Un astfel de verdict ar valida eforturile de consolidare fiscală și ar oferi un balon de oxigen autorităților, menținând costurile de finanțare la un nivel gestionabil. Ar fi o recunoaștere a faptului că, deși cu dificultate, România se mișcă în direcția corectă.
Dar riscurile nu pot fi ignorate. O menținere a perspectivei negative ar fi un semnal de avertisment clar că Fitch încă are dubii serioase cu privire la capacitatea Guvernului de a continua reformele și de a aduce deficitul și datoria pe o traiectorie sustenabilă. Cel mai negru scenariu, retrogradarea, pare mai puțin probabil în acest moment, având în vedere măsurile deja luate, dar nu este complet exclus dacă evaluatorii consideră că riscurile politice și economice pe termen mediu sunt prea mari.
Indiferent de verdictul de astăzi, România se află într-un punct de inflexiune. Deciziile politice și economice din următoarele 12-24 de luni vor fi decisive. Banii europeni oferă o fereastră de oportunitate unică pentru modernizare și reformă. Dar acești bani nu pot substitui nevoia urgentă de disciplină bugetară, de eficientizare a statului și de creare a unui mediu economic predictibil. Verdictul Fitch de astăzi nu este un punct final, ci mai degrabă un buletin de analiză la zi, o evaluare a credibilității care arată unde ne aflăm și, mai ales, cât de lung și anevoios este drumul pe care îl mai avem de parcurs.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Dolce SportSCM Râmnicu Vâlcea a învins Metzingen cu 39-24 în prima manșă a preliminariilor European League
GetPonyȘoferii fără anvelope adecvate pe zăpadă riscă minimum 1.946,25 lei amendă și reținerea talonului
BravonetPaula Cojocari explică de ce divorțează de Stelian Ogică după doar patru luni de căsnicie
LylaPielea poate pierde aproximativ 30% din colagen în primii cinci ani de menopauză. Ce pot face tratamentele
Revista IoanaCum obții un permis gratuit de transport prin Europa dacă împlinești 18 ani în 2026. Înscrieri până pe 15 octombrie
News24Europa de Vest a avut cea mai caldă vară măsurată, cu 2,5°C peste media ultimului deceniu
