Tarom, judecat de Tribunalul Uniunii Europene. Tribunalul General din cadrul Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis miercuri să respingă contestația depusă de compania aeriană Wizz Air împotriva unui ajutor financiar acordat companiei naționale Tarom de către statul român.
Tarom, judecat de Tribunalul Uniunii Europene. Decizia definitivă
Această hotărâre marchează o etapă importantă pentru Tarom, care a primit un sprijin de aproape două milioane de euro pentru a compensa pierderile suferite ca urmare a pandemiei de COVID-19. Ajutorul, aprobat inițial de Comisia Europeană, a fost conceput pentru a acoperi pagubele provocate de restricțiile de călătorie pe 14 rute internaționale, în perioada 1 iulie – 31 decembrie 2020, și este finanțat din bugetul general al României.
În urma pandemiei, numeroase companii aeriene din Europa au solicitat ajutoare de stat pentru a face față impactului economic sever, iar Tarom nu a fost o excepție. Wizz Air, o companie aeriană concurentă, a contestat ajutorul, considerând că acesta ar oferi un avantaj neloial Tarom. Totuși, Tribunalul a stabilit că ajutoarele acordate pentru a compensa pierderi cauzate de evenimente extraordinare, precum pandemia de COVID-19, sunt conforme cu legislația europeană. Decizia reconfirmă compatibilitatea ajutorului cu piața internă, conform articolului 107 alineatul (2) litera (b) din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE).
Evaluarea proporționalității ajutorului: Decizia Comisiei Europene
În data de 3 februarie 2022, România a notificat Comisia Europeană despre intenția sa de a acorda Tarom un sprijin financiar de aproape două milioane de euro sub forma unei majorări de capital. În mai puțin de trei luni, la 29 aprilie 2022, Comisia a aprobat ajutorul fără a deschide o procedură oficială de investigare, considerând că sprijinul financiar este proporțional cu pierderile directe suferite de Tarom în urma restricțiilor de călătorie impuse pe durata pandemiei. Comisia a evaluat în detaliu necesitatea acestui ajutor și a concluzionat că suma este adecvată pentru a acoperi doar pierderile directe și nu ar crea un avantaj excesiv pentru compania națională românească.
Argumentele aduse de Wizz Air împotriva deciziei Comisiei Europene s-au concentrat pe ideea că acest ajutor ar aduce un avantaj concurențial nejustificat pentru Tarom. Compania low-cost a susținut că ajutorul ar fi trebuit să fie analizat împreună cu alte forme de sprijin financiar acordate anterior Tarom. Totuși, Tribunalul General a decis că ajutorul de stat pentru Tarom respectă legislația europeană, iar sprijinul nu ar depăși pierderile suferite efectiv de Tarom pe durata celor șase luni vizate, iulie – decembrie 2020. De asemenea, instanța a concluzionat că măsura este distinctă de alte ajutoare de stat primite de Tarom și că nu există o supracompensare a companiei.
Măsuri luate de Tarom pentru limitarea pagubelor și stabilirea contextului deciziei
Tribunalul General a considerat că Tarom a aplicat măsuri rezonabile pentru a limita pierderile și că scenariul contrafactual folosit pentru evaluare a fost corect. În contextul pandemic, restricțiile de călătorie și scăderea numărului de pasageri au cauzat pierderi semnificative pentru companiile aeriene din întreaga lume, iar Tarom a fost afectată în mod direct. Totuși, compania a luat măsuri pentru a limita impactul economic, precum adaptarea capacității de zbor și ajustarea operațiunilor pe baza cererii reduse.
De asemenea, Tribunalul a respins și acuzația Wizz Air conform căreia ajutorul pentru salvare acordat anterior companiei Tarom ar trebui luat în considerare la evaluarea actuală. Instanța a confirmat că ajutorul pentru pandemie și măsura de salvare anterioară au acoperit perioade și costuri distincte și că nu au legătură între ele. În plus, s-a stabilit că avantajul de piață pe care Wizz Air l-a invocat nu a fost un factor relevant, iar Comisia Europeană nu era obligată să evalueze eventuale avantaje competitive indirecte.
Compania Națională de Transporturi Aeriene Române – Tarom, înființată în 1954 și aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor, a traversat numeroase perioade de provocări financiare, dar a reușit să rămână în piață și să dezvolte o rețea de rute internaționale. În prezent, compania deține o flotă de 18 aeronave și este membră a Alianței SkyTeam din anul 2010, precum și a Asociației Internaționale a Transportatorilor Aerieni (IATA) din 1993. Decizia CJUE reprezintă o recunoaștere a eforturilor statului român de a sprijini compania națională într-un moment critic.
Prin decizia de a respinge contestația Wizz Air, Tribunalul General al CJUE a clarificat că ajutorul de stat acordat companiei Tarom este proporțional și conform cu normele pieței interne. Această hotărâre oferă stabilitate pentru Tarom, care își poate continua activitatea cu o susținere financiară adecvată, fără a depăși necesitățile imediate provocate de pandemie. De asemenea, cazul subliniază modul în care Uniunea Europeană gestionează sprijinul pentru companiile afectate de crize globale, punând accent pe proporționalitatea ajutoarelor și pe evaluarea lor detaliată.
Pentru compania Tarom, această decizie este un moment favorabil în lupta sa de a-și restabili poziția și de a răspunde provocărilor economice, iar pentru Wizz Air reprezintă un precedent clar în ceea ce privește reglementarea ajutoarelor de stat în contextul evenimentelor extraordinare.
