Reducerea substanțelor active autorizate pentru protecția plantelor în Uniunea Europeană amenință direct securitatea alimentară a României. Până la 40% din cantitățile de grâu și porumb destinate exportului ar putea dispărea în următorii ani.
Cifrele care schimba harta agricola
Numărul de substanțe active chimice necesare pentru agricultură a scăzut cu aproape o pătrime din 2011 încoace. Mai exact, am ajuns de la 280 de substanțe autorizate la doar 220 estimate pentru anul 2026. Iar perspectiva este mult mai dură, estimările indicând o reducere până la 150 de substanțe în 2030. Această limitare drastică va genera reduceri masive de producție pentru culturi esențiale.
Cifrele vorbesc de la sine.
E drept că tranziția către o agricultură mai verde este o prioritate la Bruxelles, dar prețul plătit pe plan local ar putea fi uriaș. Dacă la cultura de tomate România va reuși să acopere abia 54% din necesarul intern în noile condiții, la vița-de-vie procentul scade la 78%. Pentru culturile de grâu și porumb vom avea o reducere a producției de circa 40% a cantităților disponibile pentru export.
Impactul direct asupra economiei si fermierilor
Într-o analiză detaliată publicată recent de Economica, se arată că aceste măsuri restrictive vor deteriora grav balanța comercială agroalimentară, forțând o creștere a importurilor.
Cercetarea (realizată de institutul german independent HFFA Research GmbH la cererea BASF) avertizează că diminuarea competitivității agricole nu lovește doar fermierii. Întreaga economie suferă prin reducerea capacității de a genera valoare adăugată.
Dr. Steffen Noleppa, reprezentant al HFFA Research, GmbH, explică mecanismul. „Fermierii sunt primii, dar nu singurii afectați de modul în care este gestionată inovația științifică în agricultură. Efectele unor politici restrictive în domeniul aprobării substanțelor active chimice din agricultură se reflectă direct în disponibilitatea pe piață a produselor pentru protecția plantelor și profitabilitatea acestui sector economic important. Studiul de față reflectă o realitate existentă nu doar în România, ci și în alte state membre ale Uniunii Europene, de exemplu, Cehia sau Polonia. Peste tot, sectorul agricol are nevoie de cercetare și inovație ca să se poată adapta în timp real și să poată sprijini securitatea alimentară națională”, a declarat acesta.
AIPROM, asociație înființată în 2002 care reprezintă peste 85% din piața locală de profil, trage un semnal de alarmă similar. Vasile Iosif, președintele organizației, punctează miza reală. „Securitatea alimentară devine un obiectiv esențial pentru stabilitatea economică a României. Astfel că modul în care noi înțelegem să reglementăm un domeniu vital, așa cum este agricultura, ne poate dicta viitorul. Suntem în fața unor alegeri simple. Ne dorim o agricultură modernă, cu acces la resurse bazate pe știință, adaptată realităților climatice și economice actuale sau una care trebuie să trăiască sub imperiul unor schimbări impredictibile? Studiul HFFA oferă un cadru relevant de reflecție asupra consecințelor pe termen mediu ale unor opțiuni de reglementare”, a declarat Vasile Iosif.
Agricultura ca sector de siguranta nationala
Până la urmă, restrângerea portofoliului de soluții chimice ne pune în fața unei dileme economice majore. Cum vom menține prețurile la raft la un nivel suportabil pentru consumatori dacă producția internă scade vertiginos?
Dar v-ați gândit vreodată cât de vulnerabili suntem în fața unor șocuri pe lanțurile de aprovizionare?
Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă, asociație profesională și non-profit care reunește antreprenori din întreaga țară, propune o schimbare rapidă de strategie.
„În condițiile multicrizelor actuale, este esențială declararea agriculturii ca sector strategic de siguranță națională. Acest lucru poate debloca un avantaj economic și social major, de care România are nevoie. Orice surplus alimentar poate deveni un argument comercial imediat și îți poate oferi și baza necesară ca să poți dezvolta un lanț valoric de producție internă cu valoare adăugată. Fermierii și producătorii de alimente pot constitui acel punct de sprijin esențial dacă le oferim instrumentele moderne necesare cu care să poată produce plus-valoare în orice condiții”, a declarat Florian Ciolacu, Director Executiv Clubul Fermierilor Români.
Numai că anul 2030 se apropie rapid. Planificarea agricolă necesită cicluri lungi de adaptare, lăsând fermierii cu o fereastră de doar câțiva ani pentru a găsi alternative viabile la cele 70 de substanțe active care urmează să dispară complet de pe piața europeană.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Revista IoanaCum alegi bateria pentru panourile fotovoltaice după consumul casei și ce primești pentru banii plătiți
News24Paris, Nisa și Lyon restricționează circulația minorilor noaptea în anumite zone
Dolce SportDe Zerbi cere un joc mai bun după primul succes al lui Tottenham, 3-1 cu Coventry
GetPonyUber introduce curse autonome în Zagreb, cu operator de siguranță la volan
BravonetKaia Gerber publică primul mesaj după moartea lui Presley, cu o amintire în care dansează împreună
LylaAnalizele hormonale normale nu exclud alopecia la femei. Ce semne cer investigații suplimentare
