Actele firmei și avocatul obligatoriu. Ce ar schimba proiectul și ce înseamnă onorariul recomandat de 710 lei

Potrivit money.ro, firmele ar putea avea de plătit un avocat pentru redactarea unor acte pe care antreprenorii le pregătesc acum singuri sau cu ajutorul contabilului, dacă proiectul aflat la Senat este adoptat. Reperul de minimum 710 lei pentru redactare provine dintr-un ghid de onorarii recomandate, nu dintr-un tarif obligatoriu. Obligația propusă nu este o regulă deja în vigoare.

Pentru bugetul unei companii contează și frecvența documentelor: în forma propusă, intervenția avocatului ar putea presupune un onorariu pentru fiecare act vizat, inclusiv pentru modificările contractuale consemnate prin acte adiționale.

Onorariul se negociază, iar recomandările permit majorări pentru firme

Ghidul Uniunii Naționale a Barourilor din România (UNBR), actualizat în iunie 2026, folosește pentru redactarea contractelor, actelor adiționale și actelor constitutive un tarif orientativ de 360 de lei pe oră. Onorariul calculat în funcție de timpul de lucru are pragul minim menționat anterior.

Pentru companii și persoane fizice autorizate, recomandările permit o majorare de până la 100%. Ghidul nu obligă nici clientul, nici avocatul să contracteze la aceste niveluri: suma efectivă se stabilește prin negociere.

Proiectul ar include în activitatea avocatului înființarea și modificarea firmei

Mulți antreprenori întocmesc în prezent documentele societății fără avocat sau apelează la contabil. Propunerea legislativă adaugă între activitățile avocatului: „redactarea și depunerea actelor privind înființarea, modificarea și încetarea persoanelor juridice”, potrivit textului proiectului.

Sunt vizate actul constitutiv și documentele pentru schimbarea sediului, administratorului ori asociaților. Există două excepții: actele care trebuie încheiate în formă autentică și cele pentru care legea atribuie competență exclusivă unei alte profesii.

Inițiatorii consideră că prevederea ordonează activități deja acoperite în mare parte de redactarea documentelor juridice de către avocați. În expunerea de motive, ei susțin că părțile: „nu dispun întotdeauna de cunoștințele necesare pentru a formula în mod clar drepturile și obligațiile asumate”. Scopul invocat este creșterea siguranței raporturilor juridice.

Proiectul a fost depus de Daniel Fenechiu, senator PNL și vicepreședinte al UNBR, care se numără printre inițiatori.

Contractele scrise ar intra sub regulă, cu excepțiile prevăzute de lege

Propunerea de modificare a Codului civil privește contractele pentru care legea impune forma scrisă. Aplicarea depinde însă și de excepția care permite un regim diferit atunci când acesta este stabilit prin lege. Prin urmare, exemplele de mai jos nu reprezintă o listă certă de contracte pentru care avocatul ar deveni obligatoriu.

Mai este de clarificat dacă ar fi vizate unele contracte încheiate între persoane fizice. Pentru închiriere, vânzarea unei mașini și împrumutul între prieteni, Codul civil nu impune o anumită formă; citită strict, propunerea nu le-ar include. Pe de altă parte, Codul de procedură civilă restrânge folosirea martorilor ca probă pentru actele de peste 250 de lei. Nu este lămurit ce efect are această limită asupra stabilirii contractelor care ar intra sub regulă.

Cerințele de formă relevante pentru delimitarea propunerii sunt:

• Actul constitutiv al unei societăți cu personalitate juridică trebuie întocmit în scris, sub sancțiunea nulității. De regulă, este suficientă semnătura privată, forma autentică fiind cerută numai în anumite cazuri. Reperele sunt articolul 1884 alineatul (2) din Codul civil și articolul 5 din Legea 31/1990.
• Fideiusiunea, adică garanția personală pentru datoria altcuiva, necesită formă scrisă pentru a fi valabilă, conform articolului 2282 din Codul civil. Pentru o firmă, exemplul este asociatul care garantează creditul societății.
• Ipoteca mobiliară, care poate garanta o datorie cu stocuri, echipamente sau creanțe, are aceeași cerință de validitate, potrivit articolului 2388 din Codul civil.
• Arendarea bunurilor agricole cere un document scris sub sancțiunea nulității, conform articolului 1838 din Codul civil.
• Agenția, comisionul, consignația și depozitul necesită forma scrisă pentru probă, potrivit articolelor 2078, 2044, 2055 și 2104 din Codul civil. Sunt relevante, între altele, pentru intermediarii comerciali, vânzarea mărfurilor prin alte firme și depozitare.
• Asigurarea și tranzacția, înțelegerea prin care se previne ori se încheie un litigiu, au cerința formei scrise pentru probă, conform articolelor 2200 și 2272 din Codul civil.
• Leasingul trebuie încheiat în scris, potrivit articolului 7 din Ordonanța Guvernului 51/1997.

Distincția este între un document necesar pentru validitatea contractului și unul necesar pentru dovedirea lui. În expunerea de motive, inițiatorii indică explicit contractele de societate, comision și agenție.

Proiectul nu precizează dacă regula ar acoperi și contractele standard redactate de bănci, firme de leasing sau asigurători.

Majoritatea operațiunilor obișnuite de vânzare a mărfurilor sau de prestare a serviciilor nu au o formă impusă și nu ar intra sub regula propusă. Nici actele autentificate de notar, precum cumpărarea unui spațiu comercial, nu ar fi vizate.

Contractele de muncă au generat interpretări diferite

Articolul 16 din Codul muncii impune încheierea în scris a contractului individual de muncă. Deputatul și avocatul Alexandru Dimitriu a criticat pe Facebook efectele pe care le atribuie proiectului, enumerând: „angajarea, actul adițional pentru mărirea de salariu, asigurarea sau actele firmei […] fără ca cineva să fi calculat cât i-ar costa asta pe oameni și pe firme”.

O interpretare diferită aparține avocatului Ciprian Păun, de la NNDKP: acesta susține că dreptul muncii are reguli proprii, astfel încât propunerea nu ar afecta contractele individuale de muncă. Includerea lor nu poate fi prezentată ca o obligație adoptată.

Legea care îi privește pe consilierii juridici nu este modificată de proiect. Profesioniștii din alte domenii juridice ar putea îndeplini activități ale avocatului doar dacă o lege le dă în mod expres această competență. Pentru Adrian Toni Neacșu, avocat și fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii, nu este limpede cum ar fi afectați juriștii angajați de companii.

Nu este clar nici cum s-ar aplica această prevedere departamentelor care se ocupă de încasări în cadrul firmelor și companiilor de colectare.

Separat, proiectul ar cere ca soții cu copii minori să fie asistați de avocat la divorț, oricare ar fi procedura aleasă, inclusiv, posibil, cea de la notar. Asistența din oficiu ar putea fi acordată celor care îndeplinesc condițiile legale.

Procedura digitală introdusă în 2022 este distinctă de proiect

Legea 265/2022 a intrat în vigoare pe 26 noiembrie 2022, după publicarea în Monitorul Oficial din iulie. Schimbările de atunci au vizat înregistrarea societăților și folosirea instrumentelor digitale. Acestea nu trebuie confundate cu propunerea privind intervenția avocatului.

Potrivit StartCo, în descrierea procedurii actualizată la 27 aprilie 2023, fondatorii puteau întocmi online actul constitutiv pe formularul oferit de Registrul Comerțului. Înființarea electronică presupunea încărcarea documentelor cu certificat digital, iar actul constitutiv era semnat electronic, cu semnătură calificată, de toți fondatorii sau de reprezentanții acestora.

Modificările consemnate pentru acel cadru procedural acopereau următoarele documente și condiții:

• Declarațiile separate privind îndeplinirea condițiilor pentru fondarea societății au fost eliminate, răspunderea fiind asumată prin semnarea actului constitutiv. Simplificarea privind declarațiile și specimenul de semnătură privea asociații, administratorii, titularii activităților independente și membrii întreprinderilor familiale.
• Actul constitutiv al societății cu răspundere limitată trebuia să includă declarațiile privind eligibilitatea asociaților și administratorilor, informațiile despre beneficiarii reali și felul în care aceștia exercită controlul.
• Același act trebuia să stabilească modul de plată a datoriilor ori de regularizare a lor împreună cu creditorii, pentru dizolvarea fără lichidare în situația în care asociații convin asupra repartizării și lichidării patrimoniului.
• Codurile din obiectul secundar de activitate trebuiau autorizate pentru sediu, punctul de lucru sau activitatea la terți; simpla includere a unei liste de activități în actul constitutiv nu era suficientă.
• Formularele vizate erau anexa pentru înregistrarea fiscală, Anexa 2 privind autorizarea activității, cererea de înregistrare și actul constitutiv. Anexa 2 înlocuia declarațiile anterioare de tip model 1, model 2 și model 3.
• Dovada rezervării denumirii nu mai trebuia prezentată. Verificarea rezervării se raporta la denumirile identice deja înregistrate, fiind eliminat criteriul similarității.
• Plata aportului la capitalul social nu mai era cerută chiar la constituire. Calendarul descris prevedea 30% în 3 luni, diferența în 12 luni și, pentru aporturile în natură, un termen de 2 ani de la înmatriculare.

Eliminarea declarației separate a fondatorilor nu însemna eliminarea declarației privind autorizarea activității. Pentru aceasta exista un formular propriu.

Pentru solicitările transmise online, documentele eliberate electronic purtau semnătura calificată a Registrului Comerțului și aveau statut de original. Băncile și celelalte instituții trebuiau să le accepte în această calitate.

Certificatele constatatoare și cele de înmatriculare puteau fi emise electronic la solicitarea beneficiarului. Cererile și documentele care susțineau înregistrările urmau să fie arhivate și digital.

Actele și faptele înregistrate, menționate, depuse sau vizate de Registrul Comerțului urmau să apară în Buletinul electronic al Registrului Comerțului. Publicarea includea și lista societăților pentru care instituția urma să solicite în instanță dizolvarea ori radierea, în condițiile legii.

Tot atunci a fost simplificată înregistrarea unei sucursale deschise de o societate cu sediul principal într-un stat al Uniunii Europene.

Platformele juridice ar avea reguli pentru serviciile personalizate

Proiectul definește consultanța juridică prin raportare la un sfat adaptat unei situații concrete, indiferent de tehnologia folosită. Informațiile generale și modelele standard de acte rămân în afara definiției dacă nu analizează un caz individual. Distincția privește inclusiv platformele care utilizează inteligența artificială.

Pentru activități online contrare legii avocaturii, UNBR ar putea solicita instanței oprirea încălcării, măsuri adresate platformei împotriva conținutului și identificarea operatorului. Primul termen de judecată ar trebui stabilit în cel mult cinci zile.

Denumirea de avocat ar fi inclusă între cele protejate împotriva utilizării fără drept, alături de Barou și UNBR. Protecția ar acoperi și denumirile online care induc impresia că serviciul este oferit de un avocat. Pedeapsa prevăzută rămâne închisoarea între șase luni și trei ani sau amenda.

Avocații ar putea efectua plăți pentru clienți, inclusiv printr-un mecanism de tip escrow, în care fondurile păstrate pentru client sunt separate de patrimoniul avocatului.

UNBR susține proiectul, iar votul rămâne de parcurs

Președintele UNBR, Traian Briciu, susține că modificările: „întăresc rolul avocatului atât înaintea procesului, cât și pe parcursul acestuia”. În poziția publicată pe 18 octombrie 2026, Uniunea a respins interpretarea potrivit căreia definiția consultanței juridice ar interzice folosirea inteligenței artificiale.

Alexandru Dimitriu a anunțat că USR nu susține proiectul și că senatoarea Simona Spătaru, singura inițiatoare din partid, își va retrage semnătura. Pe 18 octombrie, aceasta figura încă între inițiatori pe pagina Senatului.

Adrian Toni Neacșu apreciază prevederile referitoare la secretul profesional, dar critică întinderea propunerii: „nu reglementează platformele. Reglementează pe toată lumea”, a scris avocatul.

La 18 octombrie 2026, proiectul se afla la Senat, prima cameră sesizată, iar cererea inițiatorilor pentru procedură de urgență nu fusese aprobată. Urmau avizele Consiliului Legislativ și ale celorlalte instituții, dezbaterea parlamentară și parcurgerea procedurii la Camera Deputaților.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Revista IoanaFlorin Roșu avertizează după apariția vulpii în Copou. Rabia devine fatală când apar simptomeleNews24Autentificarea unică RoID ar urma să ajungă la 5 milioane de utilizatori în 2028Dolce SportSorana Cîrstea a învins-o pe Han Shi cu 6-3, 6-2 pentru calificarea în turul doi la NingboGetPonyMercedes-AMG readuce motorul V-8 pe CLE63 în 2027, după reacțiile cliențilorBravonetMama lui R.J. Mitte vorbește despre semnele care au îngrijorat-o înainte de moartea actoruluiLylaÎngrijești un părinte cu pierderi de memorie. Ce evaluări se fac și când poate primi sprijin lunar de 728 de lei