Opririle neplanificate ale reactoarelor schimbă calculele Nuclearelectrica pentru 2026: compania propune un profit brut bugetat de 1,404 miliarde lei, față de 2,4 miliarde lei înainte, o scădere de aproape 1 miliard de lei. Veniturile au fost estimate presupunând că ambele unități nucleare vor reporni la 1 noiembrie 2026. În noul buget intră atât încasările pierdute din producția mai mică, cât și costurile în plus cu energia electrică achiziționată.

Proiectul de rectificare bugetară citat de Profit.ro coboară și estimarea profitului net: compania anticipează 1,177 miliarde lei, față de cele 2,064 miliarde lei aprobate inițial. Reducerea se apropie de 900 milioane lei.

Achizițiile de electricitate cresc în timp ce producția scade

Pentru energia produsă și vândută, compania estimează venituri cu 18,4% sub bugetul aprobat, o diminuare de peste 991 milioane lei. Opririle neplanificate din acest an au redus producția anuală prognozată de la 9.080 GWh la 6.743 GWh, cu 2.337 GWh, adică peste 25%. GWh reprezintă gigawați-oră, unitatea în care este exprimată cantitatea de energie.

În paralel, bugetul destinat electricității cumpărate de pe piețe pentru intervalele de oprire, atât planificate, cât și neplanificate, crește cu 82%, respectiv 266,3 milioane lei. Principalul motiv este necesarul suplimentar de aproape 400.000 MWh, adică megawați-oră.

Compania explică în proiectul de rectificare a bugetului de venituri și cheltuieli cum au influențat opririle costurile și rezultatul financiar: „Opririle neplanificate au generat diminuarea cu -149.222 mii lei cumulat a anumitor cheltuieli operaționale directe, precum costul cu combustibilul nuclear, costul utilizării apei tehnologice și costul cu contribuția de dezafectare datorată către ANDR; concomitent, opririle neplanificate au determinat o majorare cu +260.903 mii lei a costurilor cu achiziția de energie electrică, așadar mai mari decât nerealizările din costurile directe, ceea ce a condus la un impact negativ asupra profitului”.

Debitul Dunării a impus oprirea ambelor unități

Calendarul întreruperilor din 2026 cuprinde trei episoade:

  • Între 4 și 30 mai, Unitatea 2 nu a funcționat timp de 624 de ore. Cauza a fost o defecțiune la transformatorul prin care este evacuată puterea produsă.
  • Din 28 iulie, Unitatea 1 a intrat în oprire controlată, după reducerea semnificativă a debitului Dunării.
  • Din 13 august, aceeași problemă a determinat oprirea controlată a Unității 2.

Seceta a afectat apa necesară răcirii reactoarelor. Pe 1 octombrie, Guvernul a extins cu o lună, până la 31 octombrie, posibilitatea de intervenție acordată Transelectrica, operatorul sistemului energetic național. În eventualitatea unei crize pe piața energiei, operatorul poate restrânge consumul marilor utilizatori industriali și poate opri exporturile românești de electricitate.

Reluarea producției rămâne o ipoteză a bugetului

Nuclearelectrica precizează în documentul de rectificare cum a construit estimările pentru restul anului: „Elaborarea prezentei propuneri bugetare urmează un principiu de prudență, având la bază două premise distincte: pentru estimarea veniturilor s-a considerat repornirea celor două unități nucleare începând cu 1 noiembrie 2026, iar cheltuielile de exploatare au fost estimate prudent, ținând cont de un scenariu mai favorabil”.

Reconectarea celor două unități de la Cernavodă la Sistemul Energetic Național este estimată pe baza previziunilor hidrologice pe termen lung.

Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, a explicat la Profit Energy.Forum că stabilirea publică a unui moment precis pentru repornire este dificilă. Prognozele privind seceta prelungită au fost infirmate de evoluția reală, iar anunțurile categorice trebuie evitate și pentru a nu alimenta speculațiile de pe piață.

Proiectul bugetar avertizează că o reluare a activității după data luată în calcul va afecta negativ realizarea veniturilor estimate.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Cernavoda energie Nuclearelectrica profit seceta