Banca Centrală Europeană discută o nouă majorare a dobânzilor, deși inflația din zona euro a încetinit în iunie mai mult decât anticipa piața. Pentru companiile românești cu expunere pe credite în euro, semnalul relevant este că o pauză în iulie nu echivalează cu finalul ciclului de înăsprire monetară, iar scenariul dominant rămâne o nouă creștere în septembrie sau octombrie.

În cifre, inflația generală din zona euro a coborât la 2,8% în iunie, de la 3,2% în mai, deci cu 0,4 puncte procentuale sub luna anterioară și cu 0,2 puncte sub așteptările de 3,0%. Inflația de bază a scăzut la 2,4% de la 2,6%, iar inflația din servicii s-a temperat la 3,2% de la 3,5%. Chiar și după această corecție, nivelul de 2,8% rămâne mult peste ținta BCE, ceea ce păstrează deschisă discuția despre costuri mai mari ale creditului în euro.

Pentru bilanțurile companiilor, diferența dintre o pauză în iulie și o nouă majorare în toamnă contează în două direcții. Prima este costul direct al finanțării, mai ales pentru liniile de credit și împrumuturile în euro cu dobândă variabilă. A doua ține de cerere: o politică monetară mai dură poate reduce presiunea inflaționistă, dar poate încetini și activitatea economică, ceea ce afectează vânzările, investițiile și planurile de extindere.

Iar pentru investitori, dezbaterea nu mai este dacă inflația a încetinit într-o singură lună, ci dacă scăderea este suficient de solidă pentru ca BCE să oprească ciclul de întărire. Datele disponibile până acum indică o temperare a presiunilor, însă nu una care să elimine riscul unei noi reacții de politică monetară.

Piața anticipează o pauză de etapă, nu o schimbare de direcție

Majoritatea economiștilor și investitorilor estimează o nouă majorare a dobânzilor de către BCE în septembrie sau octombrie, chiar dacă în iulie ar putea apărea o pauză. Asta mută atenția decidenților din companii de la ședința imediată la fereastra de refinanțare din trimestrul al patrulea, când costul capitalului în euro ar putea fi încă sub presiune.

Există însă opinii divergente între strategi. O parte dintre ei susțin o pauză în iulie pentru a monitoriza evoluția presiunilor inflaționiste. Pentru managementul financiar, această divergență înseamnă volatilitate mai mare în așteptările de piață și un risc mai ridicat de eroare dacă bugetele de dobândă sunt construite pe ipoteza unei relaxări rapide.

Potrivit ZF, BCE rămâne preocupată de posibilitatea ca șocul energetic inițial să se transmită în alte categorii de prețuri, apoi în salarii. Până acum, aceste efecte nu s-au materializat încă, dar banca centrală nu tratează decelerarea din iunie ca pe o problemă rezolvată.

Philip Lane (economist-șef al BCE) a explicat de ce instituția păstrează o poziție prudentă, chiar după scăderea indicatorilor din iunie.

„Forțele inflaționiste dezlănțuite la începutul conflictului sunt încă în desfășurare și ar putea apărea în orice, de la cereri salariale mai pronunțate la creșteri întârziate ale costurilor la alimente și servicii.”

Citatul este relevant pentru că mută accentul de la energia propriu-zisă la efectele secundare. Dacă acestea apar cu întârziere, o lună de inflație mai bună decât estimările nu este suficientă pentru a bloca o nouă majorare a dobânzii-cheie.

Energia și alimentele rămân riscuri majore pentru inflație

Riscul principal pentru a doua parte a anului vine din prețurile energiei, care rămân semnificativ peste nivelurile de dinainte de război. Conflictul din Orientul Mijlociu adaugă o sursă nouă de incertitudine, iar pentru companiile energointensive sau pentru cele cu cost logistic ridicat asta înseamnă presiune potențială pe marje, chiar dacă inflația headline a încetinit de la 3,2% la 2,8%.

Și lanțul alimentar rămâne vulnerabil. Temerile privind penuria de îngrășăminte din Orientul Mijlociu și valul de caniculă din Europa pot reduce randamentele culturilor, ceea ce ar pune presiune pe prețurile alimentelor. În termeni de business, acesta este genul de șoc care lovește simultan costurile de producție, bugetele de consum și, ulterior, traiectoria inflației urmărită de BCE.

Dar exact aici apare cea mai mare incertitudine pentru piață. Dacă energia și alimentele reaccelerează, BCE are argumente pentru o nouă majorare chiar după o pauză temporară. Dacă aceste riscuri nu se materializează, tabăra care cere răbdare în iulie câștigă spațiu, iar costurile de finanțare în euro ar putea evita o nouă urcare imediată.

Companiile românești resimt impactul deciziilor BCE

Conexiunile economice puternice cu zona euro fac ca deciziile BCE să se transmită și în România prin costul finanțării în euro, prin dinamica prețurilor importate și prin cererea venită din piețele europene. O nouă creștere a dobânzilor ar putea tempera inflația, dar cu riscul unei creșteri economice mai lente. O pauză ar relaxa pe termen scurt piața creditului, însă ar lăsa deschis riscul unei reveniri a presiunilor inflaționiste.

Pentru trezoreriile corporative, concluzia operațională este una de prudență. Bugetele de dobândă și scenariile de refinanțare nu pot fi construite doar pe baza scăderii inflației din iunie, fiindcă piața anticipează în continuare o majorare în septembrie sau octombrie. Iar companiile cu costuri sensibile la energie, transport sau materii prime agricole au un motiv suplimentar să lucreze cu ipoteze conservatoare asupra marjelor din semestrul al doilea.

Scenariul de bază al pieței rămâne, la acest moment, o pauză în iulie urmată de posibilitatea unei noi majorări a dobânzilor de către BCE în septembrie sau octombrie.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Banca Centrală Europeană costul finanțării inflația zona euro Philip Lane