România a primit 636,9 milioane de euro din noua tranșă de 2,5 miliarde de euro aprobată de Comisia Europeană și Banca Europeană de Investiții pentru 51 de proiecte energetice din 11 state membre UE, fiind cel mai mare beneficiar al rundei. Pentru piața locală de energie, suma este direcționată către dezvoltarea instalațiilor independente de stocare a energiei electrice în baterii, un segment care contează direct pentru echilibrarea rețelei și pentru integrarea capacităților din surse regenerabile.

Concret, alocarea României este mai mare cu 84,6 milioane de euro decât cea a Ungariei, care primește 552,3 milioane de euro, și cu 120,1 milioane de euro peste Cehia, care primește 516,8 milioane de euro. Raportat la întreaga tranșă de 2,5 miliarde de euro, România atrage puțin peste un sfert din fonduri, iar diferența față de Grecia, următorul beneficiar din eșalonul secund, este de 403 milioane de euro, în condițiile în care Atena primește 233,9 milioane de euro.

Pentru companiile active în energie, semnalul relevant este direcția capitalului, nu doar valoarea lui. Finanțarea merge către stocarea în baterii, adică exact zona care poate reduce volatilitatea din operarea unei rețele cu pondere mai mare de producție regenerabilă. Asta înseamnă oportunități pentru dezvoltatori, furnizori de echipamente, integratori de sisteme și firme de construcții specializate în infrastructură energetică.

Și pentru consumatorii industriali, efectul economic urmărit este mai clar decât formularea instituțională: o rețea cu mai multă capacitate de stocare poate absorbi mai bine producția variabilă și poate susține o funcționare mai stabilă a pieței de energie. Datele publicate nu detaliază încă proiectele individuale, beneficiarii finali sau împărțirea celor 636,9 milioane de euro între investiții, dar direcția exclusivă spre baterii arată unde se va concentra următorul val de capex din sistem.

România ia cea mai mare sumă, iar alte state o folosesc pentru rețea și încălzire centralizată

Noua rundă ridică la 23,2 miliarde de euro totalul finanțărilor acordate prin Fondul pentru Modernizare de la lansarea instrumentului, în ianuarie 2021. Față de tranșa actuală de 2,5 miliarde de euro, suma cumulată este de aproape zece ori mai mare, ceea ce arată că mecanismul a devenit una dintre sursele importante de finanțare pentru infrastructura energetică a statelor eligibile.

Fondul este alimentat din veniturile generate de Schema UE de comercializare a certificatelor de emisii, EU ETS, și susține 13 state membre cu un PIB pe cap de locuitor sub 75% din media Uniunii Europene în perioada 2016-2018. Pentru mediul de afaceri, acest detaliu contează fiindcă leagă finanțarea de un flux recurent de venituri din piața certificatelor de carbon, nu de o alocare bugetară punctuală.

Potrivit Forbes, celelalte sume aprobate în această rundă sunt de 180 milioane de euro pentru Polonia, 169 milioane de euro pentru Lituania, 109 milioane de euro pentru Croația, 81,4 milioane de euro pentru Portugalia, 44,8 milioane de euro pentru Estonia, 40 milioane de euro pentru Letonia și 20,2 milioane de euro pentru Slovenia. Distribuția indică o concentrare puternică a finanțării în primele trei state, România, Ungaria și Cehia, care cumulează 1.706 milioane de euro din totalul de 2,5 miliarde de euro.

Diferențele de utilizare a banilor conturează și priorități industriale distincte. Ungaria folosește fondurile pentru digitalizarea rețelei electrice, iar Cehia direcționează o parte din bani către decarbonizarea sistemului de încălzire centralizată. România merge pe stocare în baterii, o alegere care favorizează flexibilitatea sistemului și poate accelera conectarea și utilizarea eficientă a noilor capacități regenerabile.

Ce se vede pentru piața locală și unde rămân necunoscutele de execuție

Utilizarea banilor pentru instalații independente de stocare schimbă miza și pentru investitorii care urmăresc randamentul proiectelor energetice. În lipsa stocării, extinderea producției regenerabile pune presiune pe rețea și pe profilul de livrare. Cu stocare, activele pot câștiga în flexibilitate operațională, iar sistemul poate gestiona mai bine vârfurile și golurile de producție.

Dar piața nu are încă datele necesare pentru o evaluare completă a impactului financiar la nivel de companie. Nu au fost anunțate până acum proiectele specifice din România, actorii implicați în implementare, calendarul estimat pentru punerea în funcțiune sau condițiile detaliate aplicate fiecărei investiții. Pentru decidenți, asta înseamnă că oportunitatea este clară la nivel de sector, însă selecția beneficiarilor și secvența de execuție rămân variabilele care vor decide cine captează efectiv fluxul de capital.

Fondurile din această rundă sunt destinate, la nivel european, modernizării sistemelor energetice prin investiții în eficiență energetică, infrastructură, producția și stocarea energiei din surse regenerabile și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în sectoarele energiei, industriei și transporturilor. Pentru România, alegerea bateriilor poziționează finanțarea pe un activ de infrastructură cu rol transversal: susține rețeaua, crește utilitatea energiei regenerabile și intră direct în logica decarbonizării.

Următoarele termene pentru depunerea proiectelor sunt 11 august 2026 pentru investițiile non-prioritare și 8 septembrie 2026 pentru investițiile prioritare, ceea ce mută atenția pieței dinspre anunțul de alocare către viteza cu care proiectele vor fi structurate, depuse și transformate în capacitate de stocare efectivă. România a cerut deja menținerea Fondului pentru modernizare și după 2030.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Banca Europeană de Investiții Comisia Europeană EU ETS Fondul pentru Modernizare