81,7% dintre români văd fiscalitatea ca excesivă. Studiul APSAP indică erodarea siguranței financiare

Un studiu al Centrului de Formare APSAP, realizat în perioada august 2025-iunie 2026, indică o deteriorare vizibilă a siguranței financiare a gospodăriilor: peste jumătate dintre respondenți au intrat în economii sau le-au epuizat complet în ultimele 12 luni, iar 81,7% consideră fiscalitatea din România excesivă.

Dincolo de anunț, miza economică este că presiunea nu mai apare doar la gospodăriile cu venituri mici. Concret, 39,1% spun că au fost nevoiți să folosească economiile acumulate anterior, iar alți 15,1% afirmă că au rămas complet fără economii. În același timp, doar 22,5% au reușit să pună deoparte o sumă modestă, iar numai 4,9% economisesc mai mult decât înainte. Pentru încă 18,4%, veniturile și cheltuielile sunt perfect echilibrate, fără spațiu de acumulare de capital.

Pentru consum, această fotografie înseamnă un „buffer” financiar mai mic exact într-o perioadă de scumpiri la energie, combustibili, locuire și alimente, la care se adaugă extinderea poverii fiscale, inclusiv majorarea cotei standard de TVA la 21%. Pentru mediul privat, efectul este mai larg: o populație care consumă din rezerve își reduce, de regulă, achizițiile discreționare și amână cheltuielile cu valoare mare, ceea ce lovește cu prioritate segmentele dependente de cererea internă și sectoarele de bunuri de folosință îndelungată.

Semnalul este relevant și pentru planificarea investițiilor. Cea mai numeroasă categorie de respondenți, 25,1%, câștigă între 5.001 și 7.000 de lei net lunar, ceea ce arată că tensiunea financiară atinge inclusiv clasa de mijloc. Iar când această categorie își reduce economisirea, impactul merge dincolo de consumul curent: scade capacitatea de a finanța avansuri pentru locuințe, investiții personale, educație sau plasamente financiare, adică exact zonele care alimentează formarea de capital pe termen mediu.

Neîncrederea în politica fiscală complică deciziile de investiții și conformarea

Studiul arată și o ruptură de încredere între contribuabil și stat. Doar 20,2% dintre respondenți consideră că politicile fiscale actuale merg într-o direcție bună, în timp ce peste jumătate cred că direcția este greșită. În plus, 71,9% susțin că instituțiile statului nu încurajează mediul privat și nu contribuie suficient la dezvoltarea economică, față de doar 12,3% care cred contrariul.

Această percepție contează financiar fiindcă afectează comportamentul de conformare și apetitul pentru extindere. O companie sau un investitor pot accepta o sarcină fiscală ridicată mai ușor decât o fiscalitate percepută ca impredictibilă și ineficient administrată. Potrivit Adevarul, exact această combinație apare în răspunsurile colectate de APSAP: contribuabilii nu contestă doar nivelul taxelor, ci raportul dintre banii colectați și serviciile publice livrate.

„Românii nu resping ideea de a contribui, resping lipsa de echilibru. Oamenii ar accepta mai ușor taxarea dacă ar vedea mai multă eficiență, mai multă rigoare și mai mult respect pentru banii colectați. În schimb, percepția dominantă este că cetățeanul plătește tot mai scump, în timp ce statul livrează tot mai puțin.”

Pentru buget, aceasta este o problemă de sustenabilitate, nu doar de imagine. Dacă sentimentul de inechitate fiscală se adâncește, statul riscă o conformare mai slabă și o rezistență mai mare la noi ajustări de taxe, exact când România are nevoie de credibilitate fiscală pentru a evita o eventuală retrogradare la categoria „junk” de către agențiile de rating. O astfel de retrogradare ar însemna costuri mai mari de finanțare și o atractivitate redusă pentru activele românești.

Și mai sensibil pentru mediul de afaceri este faptul că percepția de ineficiență se suprapune peste convingerea că economia subterană rămâne slab combătută. Doar 5,6% dintre respondenți cred că au existat progrese semnificative în ultimii doi ani, în timp ce aproape două treimi nu văd schimbări reale sau consideră că fenomenul s-a amplificat.

„Aceasta este, poate, una dintre cele mai iritante contradicții pentru contribuabilul corect: statul devine tot mai exigent cu cei care declară, plătesc și se conformează, dar nu reușește să convingă publicul că îi prinde cu adevărat pe cei care ocolesc sistemul.”

În termeni de business, mesajul este clar: companiile conforme percep o povară relativă mai mare atunci când concurența nedeclarată nu este descurajată eficient. Rezultatul poate fi o comprimare a marjelor în sectoarele cu competiție puternică pe preț și o reticență mai mare față de investițiile productive, într-un moment în care industria din România este deja pe recul, iar interesul pentru investiții noi rămâne slab (cu excepția energiei, unde fluxurile sunt susținute de altă logică de piață și de finanțare).

Clasa de mijloc rămâne fără spațiu de acumulare, iar asta mută presiunea spre consum și investiții

Un alt element util pentru decidenți este distribuția opiniilor despre direcția economică și legislativă. Aproape 45% dintre respondenți consideră benefice modificările impuse sau recomandate de Uniunea Europeană, în timp ce 33,8% cred că o parte dintre măsuri sunt în defavoarea cetățenilor, iar 9% susțin că legislația națională ar trebui să fie independentă de influența Bruxelles-ului. Asta sugerează că există încă spațiu de legitimare pentru reforme, dar numai dacă ele sunt însoțite de dovada de eficiență administrativă și de o împărțire mai credibilă a poverii fiscale.

Dar datele publicate nu indică, deocamdată, măsuri guvernamentale concrete care să răspundă direct acestei erodări a rezervelor financiare ale clasei de mijloc. Fără astfel de instrumente, presiunea se mută în lanț: gospodăriile reduc economisirea, consumul devine mai fragil, companiile își văd mai greu volumele, iar statul intră într-un cerc dificil, în care nevoia de venituri bugetare crește tocmai când baza de încredere a contribuabilului slăbește.

„Pentru foarte mulți români, povara fiscală nu mai este doar o cifră din Codul fiscal, ci o apăsare zilnică.”

În termeni de alocare de capital, acesta este semnalul central al studiului APSAP: când 54,2% dintre respondenți spun fie că și-au consumat economiile, fie că au rămas fără ele, iar doar 4,9% economisesc mai mult decât înainte, economia intră cu un amortizor financiar mai subțire într-o perioadă în care costul banilor, al taxelor și al finanțării publice riscă să crească simultan.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Dolce SportRomânia U21 a pierdut cu 7-1 în Spania, după ce a deschis scorulGetPonyDriftul din Piața Constituției aduce o amendă de 15.000 de lei pentru organizator, din cauza poluăriiBravonetIAN poate continua concertele după reținere. Artistul a primit control judiciar pentru 60 de zileLylaCum îngrijești unghiile fragile ca să se rupă mai rar și când este indicat să mergi la dermatologRevista IoanaDe ce strănuți la soare și când simptomele asociate cer un consult medicalNews24Luca Niculescu începe negocierile pentru guvern cu PSD nemulțumit de alegerea premierului