81,7% dintre români văd taxele ca excesive. Mediul de afaceri resimte un risc mai mare pentru consum și cash-flow

Un studiu realizat de Centrul de Formare APSAP arată că 81,7% dintre participanți consideră nivelul taxelor din România excesiv, iar 71,9% spun că instituțiile statului nu încurajează mediul de afaceri. Pentru companii și investitori, combinația dintre fiscalitate percepută ca apăsătoare, sprijin instituțional slab și economii personale în retragere indică un risc clar de consum mai prudent și apetit mai redus pentru inițiative antreprenoriale.

Dincolo de anunț, datele arată o nemulțumire distribuită pe mai multe paliere economice. Doar 11,2% dintre respondenți au o opinie contrară privind nivelul taxelor, iar 7% nu au știut să răspundă. În paralel, numai 20,2% cred că politicile fiscale actuale merg într-o direcție bună, în timp ce 50,6% apreciază că direcția este greșită și 29,3% nu pot identifica o direcție clară. Asta înseamnă că ponderea evaluărilor negative este de peste două ori mai mare decât cea a răspunsurilor favorabile.

Miza economică este directă. Când majoritatea respondenților vede taxarea ca excesivă și politicile fiscale ca fiind greșite, efectul nu se oprește la percepție: se poate transfera în consum mai slab, în amânarea investițiilor mici și în creșterea preferinței pentru lichiditate. Iar pentru mediul de afaceri, un asemenea climat lovește în predictibilitate, adică exact variabila pe care se construiesc bugete, planuri de cash-flow și decizii de extindere.

Presiunea este cu atât mai relevantă cu cât vine peste un șoc inflaționist sever. România a avut în mai 2026 o inflație de 9,7%, cea mai ridicată din Uniunea Europeană și aproape de trei ori media UE, de 3,3%. Diferența de 6,4 puncte procentuale față de media europeană erodează puterea de cumpărare mai rapid decât în majoritatea piețelor comparabile din UE și amplifică sensibilitatea populației la orice povară fiscală percepută ca suplimentară.

Bugetele gospodăriilor transmit deja un semnal de stres financiar

Studiul surprinde și efectul în bilanțul personal al respondenților. 39,1% spun că în ultimele 12 luni au fost nevoiți să folosească economiile strânse anterior, iar 15,1% afirmă că au rămas fără economii. Cu alte cuvinte, 54,2% fie au consumat din rezerve, fie le-au epuizat complet, în timp ce doar 22,5% au reușit să economisească puțin și 4,9% economisesc mai mult.

Pentru evaluarea cererii interne, acesta este poate cel mai important indicator din cercetare. O populație care își mănâncă rezervele financiare este mai puțin capabilă să susțină consum discreționar, achiziții cu valoare mare sau investiții personale. Și, în lipsa unei amortizări prin venituri reale în creștere, presiunea se mută în lanț: retail, servicii, rate de economisire și disponibilitate pentru risc.

Cea mai numeroasă categorie de venituri din eșantion, 25,1% din total, câștigă între 5.001 și 7.000 de lei net lunar. Alte 16,9% au venituri între 4.001 și 5.000 de lei, iar 15,1% între 7.001 și 9.000 de lei. Rezultă că percepția negativă asupra taxelor vine preponderent dintr-o bază de venituri medii și mediu-superioare, nu doar din segmente cu venituri foarte reduse. Pentru companii, aceasta contează: exact aceste categorii susțin o parte consistentă din consumul urban și din cererea pentru servicii private.

Numai că studiul nu detaliază diferențe între categorii socio-profesionale, între urban și rural sau între regiuni. Nu sunt prezentate nici preferințe concrete de reformă fiscală și nici o comparație cu ediții anterioare ori cu alte state europene. Din acest motiv, rezultatele sunt utile mai ales ca indicator de sentiment economic, nu ca hartă exhaustivă pentru segmentare comercială.

Conform Mediafax, cercetarea a fost derulată în perioada august 2025 – iunie 2026 pe un eșantion de 3.308 persoane din toate regiunile țării, toți respondenții fiind cursanți ai Centrului de Formare APSAP. Acest profil al eșantionului cere prudență în extrapolare la întreaga populație, dar nu anulează semnalul economic: ponderea răspunsurilor negative este suficient de mare pentru a indica o neîncredere fiscală pronunțată.

Percepția de ostilitate față de business se adaugă economiei subterane persistente

71,9% dintre participanți afirmă că instituțiile statului nu încurajează mediul de afaceri și nu susțin dezvoltarea economică. Doar 12,3% consideră contrariul, iar 15,8% nu au putut evalua. Raportul dintre opiniile negative și cele pozitive este de aproape 6 la 1, un decalaj care, pentru un investitor, semnalează deficit de încredere în relația stat-companii.

Dar problema nu este doar fiscalitatea nominală. Persistența economiei subterane sugerează și o percepție de concurență inegală. Doar 5,6% dintre respondenți cred că s-au înregistrat progrese semnificative în combaterea economiei la negru în ultimii doi ani, în timp ce 29,6% văd progrese lente, 34,9% spun că situația a rămas la fel, 21,1% consideră că economia subterană este încă foarte răspândită, iar 8,8% cred că fenomenul s-a accentuat.

Pentru firmele conforme, aceasta înseamnă costuri fixe și fiscale suportate integral într-o piață în care o parte din competitori ar putea opera cu sarcini mai mici sau cu reguli eludate. Impactul se vede în marje, în politica de preț și în atractivitatea investițiilor noi, mai ales în sectoarele unde concurența pe cost este agresivă.

Relația cu UE rămâne mai degrabă favorabilă, dar fără consens

Pe fondul acestor tensiuni, 44,7% dintre respondenți consideră că modificările impuse sau recomandate de Uniunea Europeană sunt benefice și contribuie la îmbunătățirea legislației și a vieții oamenilor. Față de această pondere, 33,8% spun că unele măsuri sunt în defavoarea cetățenilor, 9% cred că legislația națională ar trebui să fie independentă de influența UE, iar 12,5% nu au o opinie clară.

Datele indică faptul că nemulțumirea fiscală este orientată mai ales către politicile interne, nu către cadrul european în sine. Pentru mediul de afaceri, acesta este un detaliu relevant: există încă spațiu de legitimitate pentru reforme ancorate în reguli europene, dacă ele sunt traduse în măsuri locale credibile și predictibile.

Faptul cel mai relevant pentru următoarele trimestre rămâne acesta: 54,2% dintre respondenți și-au consumat economiile parțial sau total în ultimele 12 luni, într-o economie care a închis luna mai 2026 cu o inflație de 9,7%, față de media UE de 3,3%.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

BravonetIAN poate continua concertele după reținere. Artistul a primit control judiciar pentru 60 de zileLylaCum verifici produsele de îngrijire văzute pe TikTok înainte să le combini și să riști iritarea pieliiRevista IoanaCum îngrijești blatul de granit. Testul de 15 minute îți arată când are nevoie de un nou strat protectorNews24Un bărbat de 65 de ani a primit la Floreasca o valvă cardiacă fără operație pe cord deschisDolce SportCând se anulează un gol pentru ofsaid și cum contează poziția atacantului în momentul pasei unui coechipierGetPonySkoda Octavia va avea un sistem hibrid fără încărcare la priză, cu 135 sau 170 de cai putere