Stabilitatea Piețelor Financiare Nebancare în Contextul Pandemiei COVID-19
Adaptarea piețelor financiare non-bancare
Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a publicat recent Raportul privind stabilitatea piețelor financiare nebancare pentru semestrul II 2020, evidențiind modul în care aceste piețe din România au reușit să se adapteze la provocările generate de pandemia COVID-19. Deși economiile europene au fost afectate sever, piețele financiare non-bancare din România nu au suferit convulsii majore.
Impactul crizei sanitare asupra economiei reale
Raportul subliniază că, în ciuda unei evoluții relativ stabile a economiei românești în primul trimestru al anului 2020, efectele negative ale măsurilor de izolare implementate între aprilie și mai s-au resimțit puternic în trimestrul II. Criza sanitară continuă să influențeze economia reală, care trece prin transformări structurale rapide pentru a face față noilor provocări.
Nicu Marcu, Președintele ASF, a declarat: „Raportul de Stabilitate Financiară este esențial pentru asigurarea calității reglementării și supravegherii piețelor financiare nebancare. Evaluarea riscurilor ne permite să monitorizăm stabilitatea acestor piețe chiar și atunci când efectele șocurilor sunt greu de identificat.”
Fondurile de pensii private și riscurile pe piața asigurărilor
Fondurile de pensii private din România se află într-o zonă medie spre scăzută de risc, cu o tendință generalizată de diminuare. Aceste fonduri investesc prudent, majoritatea activelor fiind plasate în titluri emise de stat român. Riscul creditului rămâne redus datorită diversificării investițiilor.
Pe piața asigurătorilor, riscurile sunt considerate medii dar crescute ca urmare a incertitudinilor globale generate de pandemie.Deși activele totale ale companiilor din acest sector au crescut ușor, există îngrijorări legate atât de profitabilitate cât și solvabilitate.
Evoluția pe piața capitalului
Riscurile pe piața capitalului românesc sunt ridicate și continuă să crească datorită reacției rapide a burselor la factorii perturbatori externi. Bursa de Valori București a raportat o creștere anualizată a valorii tranzacțiilor; totuși, capitalizarea nu a recuperat complet pierderile suferite la începutul pandemiei.
În perioada iunie-august 2020 s-a observat o scadere constantă a contagiunii cu virusul SARS-CoV-2 odată cu relaxarea restricțiilor sociale; însă valurile ulterioare ale pandemiei ar putea genera noi presiuni asupra lichidității fondurilor.
Comparativ: Criza financiară din 2008 vs. pandemia COVID-19
Raportul include o analiză comparativă între criza financiar-economic generată în 2008 și cea actuala cauzată de pandemia COVID-19:
- Sursa șocului: Criza din 2008 avea origini interne sistemice; criza actuala este exogen.
- Sănătatea sistemului financiar: Înaintea pandemiei din 2020 sistemul era robust comparativ cu fragilitatea sa înaintea crizei anterioare.
- Viteza propagării: Actuala crizã s-a extins rapid la nivel global.
- Reacția autorităților: Mãsuri fiscale mai ample au fost implementate acum comparativ cu cele limitate din trecut.
- Așteptările revenirii economice: Existã speranțe pentru o revenire rapidã (în formã V), dar există temeri legate despre posibile reveniri lente sau chiar recesiuni suplimentare (W sau U).
- Impact economic global: Criza curentã afectează toate țările simultan spre diferență fațăde cea anterior menționată care afecta predominant economiile dezvoltate.
Pentru detalii complete despre raport poate fi consultat AICI.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
News24Alocațiile pentru copii ajung pe card pe 8 octombrie. Poșta începe distribuirea pe 12 octombrie 2026
Dolce SportRaphinha a ieșit la pauză cu probleme musculare, înainte de El Clásico din 25 octombrie
GetPonyLucid cere 950 de dolari pentru ca unele Air din 2022-2024 să primească noua interfață UX 3.0
BravonetFiona, fiica actorului Chad Lowe, a murit la 13 ani. Familia cere intimitate
LylaCând copilul cuminte se teme să greșească. Semnele care pot trece neobservate la școală
Revista IoanaBei 4-5 litri de apă pe zi? Când hidratarea forțată poate deveni periculoasă
