Surse din mediul bancar susțin, sub protecția anonimatului, că Banca Națională a României ar fi avut cunoștință despre comportamentele investigate de Consiliul Concurenței în dosarul ROBOR, după ce autoritatea a sancționat zece dintre cele mai mari bănci din România cu amenzi totale de 3,73 miliarde de lei, cea mai mare sancțiune cumulată impusă vreodată sectorului bancar românesc într-un caz de concurență.
În practică, miza financiară depășește cuantumul amenzii. Suma de 3,73 miliarde de lei este fără precedent pentru sistemul bancar local, iar cea mai mare sancțiune individuală, de peste 960 de milioane de lei, a fost aplicată Băncii Transilvania, incluzând și faptele atribuite OTP Bank, preluată între timp de grupul românesc. Față de dosarul similar deschis în 2008 și închis în 2013 fără constatarea unei încălcări de fond, investigația actuală a produs nu doar sancțiuni, ci și un risc reputațional extins către instituția care administrează piața ROBOR.
Pentru bănci, consecința imediată este dublă: presiune pe profitabilitate și costuri suplimentare de conformare. Pentru debitorii cu credite legate de ROBOR, cazul nu modifică automat ratele, dar poate accelera schimbări de procedură în perioada de fixing și poate alimenta litigii sau cereri de clarificare privind formarea indicelui. Iar pentru investitori, întrebarea relevantă nu este doar dimensiunea amenzii, ci dacă dosarul erodează credibilitatea cadrului de supraveghere exact într-un moment în care România încearcă să evite o retrogradare în categoria Junk.
Consiliul Concurenței a identificat un mecanism care, potrivit informațiilor publicate, nu s-a bazat pe comunicări directe clasice între competitori, ci pe utilizarea unui document Excel comun, accesibil în timp real participanților. Acest sistem ar fi permis vizualizarea cotațiilor concurenților și ajustarea propriilor oferte, într-o etapă în care cotațiile ferme ar trebui să rămână confidențiale.
Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a explicat că problema privește tocmai caracterul confidențial pe care ar trebui să îl aibă cotațiile ferme transmise în perioada fixingului. Aici se află și riscul de piață: dacă mecanismul de formare a unui reper de dobândă este perceput ca vulnerabil, costul reputațional poate depăși amenda contabilă, fiindcă afectează încrederea în prețul de referință folosit în contracte.
BNR respinge insinuările privind cotarea ROBOR
BNR a cerut clarificări de la Consiliul Concurenței și a avertizat că interpretările greșite ale deciziei pot genera confuzii și așteptări nerealiste. Instituția susține că evoluția ROBOR din 2021-2022 trebuie citită în contextul inflației globale și al majorărilor de dobândă operate de băncile centrale, nu ca rezultat al unor deviații mari de comportament. Potrivit BNR, diferențele analizate de autoritatea de concurență se referă la fracțiuni de procent, nu la variații de ordinul mai multor puncte procentuale.
Purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, a formulat cea mai clară delimitare instituțională de până acum.
„Nu știu ce înțelegeți prin implicare. Evident că reprezentanții BNR sunt prezenți în piața ROBOR de vreme ce piața este administrată și gestionată de BNR. Dar, și mai evident este că reprezentanții BNR nu cotează ROBOR-ul. Cum controlul Consiliului nu are cum să vizeze activitatea BNR, de altfel comunicatul CC și spune asta , sper, pentru coerența analizei CC, să nu existe vreo asemenea insinuare complet nepotrivită.”
Numai că întrebările de piață nu dispar. Sursele bancare invocate de Capital afirmă că, în timpul perchezițiilor informatice, inspectorii ar fi identificat elemente care sugerau posibile legături între persoane din cadrul BNR și mecanismele investigate, informații care nu ar fi fost incluse în raportul final. Aceste elemente nu au fost confirmate oficial, nu au fost indicate numele persoanelor vizate și nu este precizat de ce nu au fost incluse în motivarea finală.
Lipsa acestor detalii limitează evaluarea juridică a acuzației, dar nu elimină efectul economic. În piața financiară, simpla suspiciune că autoritatea care administrează reperul ar fi cunoscut practici ulterior sancționate poate ridica prima de neîncredere, mai ales când economia operează deja cu o prognoză de creștere redusă la 0,1%, cu inflație anuală de aproape 11% și cu scăderea consumului.
Impactul dosarului actual față de precedentul din 2008
Investigația a fost inițiată la finalul anului 2022, după consultări între Consiliul Concurenței și conducerea BNR, pe fondul creșterii accelerate a dobânzilor și al valului inflaționist. În acel an, Mugur Isărescu, guvernator BNR, declara că băncile „au cam sărit calul” în ceea ce privește evoluția indicelui ROBOR, semnalând public că dinamica dobânzilor ridica semne de întrebare.
Comparația relevantă pentru investitori este cu investigația deschisă în 2008 privind suspiciuni de înțelegeri anticoncurențiale pe piața monetară interbancară, ROBID și ROBOR. Acel dosar a dus la sancțiuni procedurale pentru BRD și Raiffeisen Bank, dar a fost închis în 2013 fără dovezi suficiente pentru încălcarea regulilor de concurență. Față de acel precedent, dosarul actual marchează o schimbare de calibru: zece bănci sancționate, amendă record și un mecanism tehnic descris mai precis.
Surse din mediul bancar au prezentat decizia drept un semnal instituțional, nu doar o sancțiune sectorială.
„Dovezile împotriva băncilor sunt solide, iar plenul Consiliului Concurenței a luat decizia de sancționare în unanimitate.”
Și aceeași sursă a adăugat: „Semnificația deciziei Consiliului Concurenței este că influența lui Mugur Isărescu este în scădere. Guvernatorul va mai fi păstrat în funcție pentru credibilitate în relația cu finanțatorii, mai ales în această perioadă, în care România se străduiește să nu fie retrogradată de agențiile de rating în categoria Junk.” Afirmația rămâne o evaluare a surselor, nu o poziție oficială, dar indică direcția de risc urmărită de piață: credibilitatea instituțională.
Băncile intră într-un nou ciclu de conformare
Pe lista instituțiilor sancționate se află BCR, Raiffeisen Bank, UniCredit Bank, BRD Groupe Société Générale, ING Bank, CEC Bank, Exim Banca Românească, Libra Internet Bank și Intesa Sanpaolo România, pe lângă Banca Transilvania. Din momentul comunicării motivării, băncile vor avea 60 de zile pentru a prezenta planuri de măsuri destinate eliminării practicilor considerate anticoncurențiale. Acesta este următorul reper operațional pentru management, audit intern și funcțiile de compliance.
Dar există și o miză instituțională imediată. Mandatul actualului plen al Consiliului Concurenței expiră la finalul acestei luni, ceea ce mută o parte din atenție către viitorul guvern și către decizia de prelungire sau înlocuire a conducerii. Surse din mediul bancar au rezumat această tensiune astfel: „Va fi foarte interesant de văzut dacă viitorul guvern le va prelungi mandatul sau, dimpotrivă, vor fi sancționați pentru decizia pe care au luat-o.”
Pentru piață, următorii indicatori de urmărit sunt motivarea completă a deciziei, eventualele reacții oficiale ale BNR și ale băncilor sancționate, precum și conținutul planurilor de remediere care trebuie depuse în termen de 60 de zile de la comunicare. Acolo se va vedea costul real pe termen mediu: dacă episodul rămâne o amendă excepțională sau devine începutul unei schimbări de guvernanță în piața monetară și în relația dintre bănci, autoritatea de concurență și banca centrală.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Revista Ioana12 cazări pentru un circuit auto în Big Sur. Tarifele pornesc de la 293 de dolari pe noapte
News24Cetățenii din cinci state pot conduce în România fără permis internațional timp de 3 sau 6 luni
Dolce SportIulian Tameș spune că vor fi reziliate contractele lui Drăghici-Mușat și Lungu după bătaia din vestiar
GetPonyMașină de lux evaluată la 622.000 de lei, oprită când ieșea din România prin Rădăuți-Prut
BravonetMarina Vlady a murit la 88 de ani, acasă, alături de cei dragi și animalele sale
LylaPasta de dinți nu tratează coșurile și îți poate irita pielea. Ce poți folosi în loc
