Economie

Anuntul care vizeaza toate companiile de stat. Cine nu mai are voie in consiliile de administratie

Anuntul care vizeaza toate companiile de stat. Cine nu mai are voie in consiliile de administratie

Vicepremierul Oana Gheorghiu aduce în discuție o problemă sistemică a economiei românești: politizarea companiilor de stat. Printr-o analogie directă, aceasta compară situația cu un magazin falimentar condus de un manager incompetent, dar care este „prieten cu primarul”, subliniind astfel consecințele numirilor bazate pe loialitate politică în detrimentul competenței.

Un manager „prieten cu primarul”

Pentru a ilustra disfuncționalitățile din managementul firmelor controlate de stat, Oana Gheorghiu a folosit un exemplu pe înțelesul tuturor. Logica este simplă: un business condus pe criterii clientelare este sortit eșecului. Iar când business-ul este al statului, pierderea este a tuturor cetățenilor.

„Imaginaţi-vă că aveţi un magazin. Angajaţi un manager: nu pentru că e bun la vânzări, ci pentru că e prieten cu primarul. Magazinul merge prost. Ştiţi de ce. Exact asta s-a întâmplat zeci de ani cu companiile de stat din România. Consiliile de administraţie, oamenii care conduc şi supraveghează aceste companii, erau numite politic. Nu pe competenţă, ci pe loialitate faţă de partid”, a explicat vicepremierul într-o postare publică.

O regulă simplă și de bun simț

Dincolo de diagnostic, a fost anunțat și un demers concret pentru a stopa această practică. Propunerea susținută în ședința de guvern vizează aplicarea strictă a unei prevederi legale menite să separe funcția politică de cea administrativă în cadrul acestor entități economice.

„Am susţinut în şedinţa de guvern o regulă simplă şi de bun simţ: cei care ocupă funcţii de demnitate publică nu au ce căuta în consiliile de administraţie ale companiilor de stat. Vorbim aici de secretari de stat, subsecretari de stat şi cei asimilaţi. Legea o spune clar, aşa că am cerut să fie aplicată clar”, a precizat oficialul, conform informațiilor prezentate de Digi24.

Excepția nu trebuie să devină regulă

Dar cum rămâne cu situațiile excepționale prevăzute de lege? Aici este, nu de puține ori, zona gri unde regula este ocolită. Pentru a preveni abuzurile, vicepremierul a detaliat un set de condiții stricte care trebuie îndeplinite pentru ca un demnitar să poată ocupa, temporar, o astfel de poziție:

  • Să existe o justificare reală, nu una generică precum „e companie strategică”, argument ce poate fi aplicat discreționar oricărei companii.
  • Să fie maximum o singură persoană din sistemul public într-un consiliu, nu o majoritate formată din numiri politice.
  • Numirea provizorie să fie urmată imediat de un proces de selecţie real, cu un calendar publicat, pentru a nu transforma interimatul într-o funcție permanentă.

o excepție care se repetă la nesfârșit nu mai este o excepție.

Devine o regulă paralelă care anulează orice reformă reală.

Transparență totală și interes public

O cerință suplimentară, considerată esențială, este ca orice astfel de numire să fie complet transparentă. Publicul trebuie să cunoască aceste decizii, care nu pot fi ascunse în documente confidențiale sau memorandumuri interne.

Mesajul final este unul de principiu, care redefinește scopul și managementul acestor active economice. Nu mai este vorba despre sinecuri sau recompense pentru loialitate, ci despre performanță în interesul acționarului, care este, până la urmă, fiecare cetățean român. „Companiile de stat nu sunt recompense politice. Sunt ale românilor şi trebuie conduse doar în interesul românilor”, a concluzionat Oana Gheorghiu.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
companii de stat consiliu de administratie depolitizare guvern oana gheorghiu