Sistemul bancar românesc intră în 2025 cu o structură mult mai echilibrată decât în anii în care decizia era concentrată aproape exclusiv în afara țării. Datele finale ale BNR arată că băncile cu capital autohton au ajuns la 36,8% din activele sistemului, în timp ce băncile cu capital străin controlează 63,2% din piață. În practică, o pondere mai mare a capitalului intern înseamnă un sistem financiar mai puțin dependent de deciziile grupurilor mamă din afara țării, cu efect direct asupra stabilității în perioade tensionate și asupra continuității finanțării.
Activele sunt încă dominate de băncile străine, dar distanța s-a redus puternic
Privită în perspectivă, schimbarea este amplă. Înainte de criza financiară din 2008, băncile cu capital străin controlau 88,2% din activele bancare din România. În 2025, influența lor a coborât la 63,2%. În același interval, capitalul autohton a urcat de la 11,8% la 36,8%.
Și comparația cu acum un deceniu indică aceeași direcție. Dacă atunci băncile străine dețineau 80% din active, reculul influenței externe este evident astăzi, în timp ce băncile cu capital românesc, fie el public sau privat, au crescut constant până la aproape 40% din activele totale.
Această reașezare se produce într-un sistem bancar care a ajuns la active totale de 958 miliarde lei în anul 2025. Cota de 36,8% arată că băncile cu capital românesc gestionează o parte relevantă din bilanțurile sectorului. În paralel, capitalul social al întregului sistem a urcat la 32 miliarde lei, semn al unei baze locale mult mai solide față de anii în care marile decizii financiare se luau aproape exclusiv peste graniță.
La capital propriu, balanța s-a inversat în favoarea instituțiilor cu acționariat românesc
Dacă la active băncile străine rămân majoritare, imaginea se schimbă când analiza se mută la capitalul propriu. Instituțiile de credit cu capital românesc dețin 57,4% din capitalul sistemului bancar, iar entitățile cu capital străin controlează 42,6%.
Acest indicator este esențial pentru evaluarea rezilienței sistemului, pentru că arată cine susține efectiv, cu bani proprii, baza de capital a pieței financiare locale. Cu alte cuvinte, grupurile străine continuă să administreze cel mai mare volum de active, însă componenta românească a devenit majoritară la nivelul capitalului propriu.
Din această dinamică rezultă un efect direct asupra percepției de risc. Cifrele confirmă consolidarea unei pături de acționari locali dispuși să asigure și să garanteze stabilitatea financiară a băncilor pe care le controlează pe termen lung.
De ce contează această mutare pentru stabilitate și pentru costul finanțării
Miza nu este una statistică. Atunci când economia depinde într-o proporție copleșitoare de deciziile unor jucători străini, orice repoziționare strategică se transmite rapid în ritmul de acordare a creditelor. Grupuri financiare din Austria, Italia, Franța și Olanda rămân principalii jucători străini din România, deținând cea mai mare parte a activelor, dar diversificarea ponderii autohtone atenuează impactul unor posibile restrângeri externe de strategie.
Evoluția de la o pondere a capitalului local de 11,8% înainte de 2008 până la 36,8% în prezent arată o piață capabilă să absoarbă mai ușor șocurile economice. O dependență prea mare de liniile de finanțare externe poate duce la retrageri rapide de lichiditate în momente de panică. Echilibrul actual ajută însă la menținerea unui ritm mai constant de creditare pe plan intern.
Schimbarea de structură reduce și riscul ca accesul la credite pentru populație și companii să fie întrerupt brusc din cauza unor hotărâri luate în alte centre financiare europene. Un sistem cu o componentă locală robustă amortizează mai bine episoadele de neîncredere la nivel global și atenuează fluctuațiile atunci când piețele internaționale devin mai precaute.
Rolul BNR și limitele reechilibrării
Transformarea nu a fost întâmplătoare. BNR a purtat o politică discretă de diminuare a dependenței de capitalul străin, vulnerabilitate care s-a văzut puternic în crizele anterioare. Rezultatul acestei strategii se reflectă acum în cifre. Potrivit Libertatea, creșterea ponderii capitalului autohton a venit exact pe fondul acestei viziuni menite să încurajeze dezvoltarea unei baze locale puternice, capabile să susțină economia reală.
Cu toate acestea, dominația instituțiilor din afara țării nu a dispărut. Faptul că băncile cu capital străin dețin încă 63,2% din activele sistemului arată că ele rămân actorii principali ai intermedierii financiare autohtone. Rebalansarea forțelor este avansată, iar influența externă a coborât puternic de la 88,2% înainte de anul 2008 și de la 80% în urmă cu un deceniu, însă prezența grupurilor străine continuă să fie definitorie pentru dinamica și costul banilor.
Tabloul general din 2025 indică, astfel, o infrastructură financiară națională bazată pe o distribuție mai echilibrată a resurselor și a deciziei. Active totale de 958 miliarde lei și un capital social de 32 miliarde lei arată capacitatea pieței de a susține cerințele de dezvoltare, într-o formulă care combină experiența marilor grupuri europene cu implicarea tot mai mare a acționariatului autohton.
Citește și:
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
BravonetGreta Gerwig aduce nașterea Narniei în primul trailer. Filmul intră pe Netflix pe 2 aprilie 2027
LylaMihail Pautov recomandă consult medical pentru tusea care depășește opt săptămâni
Revista IoanaMihail Pautov recomandă să revii la muncă după cel puțin două-trei zile fără febră și stare de rău
News24Președintele ASF Alexandru Petrescu și ambasadorul Statelor Unite ale Americii în România - Darryl Nirenberg: Parteneriatul cu instituțiile americane, în sprijinul unei piețe financiare românești mai
Dolce SportSamara și Szocs asigură României al doilea podium la Europenele de tenis de masă
GetPonyCât înseamnă alimentarea pentru 1.000 km în România, la prețurile săptămânii din 12 octombrie 2026
