Economie

Comerțul România-Regatul Unit a ajuns la 10,3 miliarde de lire în 2025

Comerțul România-Regatul Unit a ajuns la 10,3 miliarde de lire în 2025

Schimburile comerciale dintre România și Regatul Unit au ajuns în 2025 la 10,3 miliarde de lire sterline, aproape 12 miliarde de euro, după o creștere de 4,9% față de 2024, iar soldul a rămas puternic în favoarea României, cu un excedent de 4,3 miliarde de lire. Pentru economia locală, semnalul relevant este că avansul vine într-un moment în care industria internă a intrat pe recul în aprilie 2026, ceea ce face exporturile către piața britanică mai importante pentru venituri, capacități de producție și locuri de muncă.

Dincolo de anunț, structura cifrei explică de unde vine reziliența. Importurile Regatului Unit din România au urcat la 7,3 miliarde de lire în 2025, cu 4% peste 2024, în timp ce exporturile britanice către România au crescut mai repede, cu 7%, până la 3 miliarde de lire. Chiar și așa, diferența de 4,3 miliarde de lire rămâne semnificativă pentru balanța comercială a României, iar volumul total este aproape dublu față de 5,3 miliarde de lire din 2016, anul referendumului pentru Brexit.

Miza pentru companiile locale este clară: piața britanică continuă să absoarbă bunuri românești cu valoare industrială ridicată și servicii, într-un moment în care cererea internă și investițiile productive sunt mai fragile. Datele publicate arată că exporturile către Regatul Unit susțin aproximativ 103.600 de locuri de muncă în România, de peste patru ori mai multe decât cele circa 23.500 de locuri de muncă susținute în Regatul Unit de exporturile britanice către România.

Industria auto, motorul comerțului bilateral

Cel mai puternic motor rămâne industria auto. Mașinile au fost principala categorie de importuri britanice din România, cu 1,3 miliarde de lire în 2025, adică 30,4% din totalul bunurilor românești vândute pe piața britanică. Ritmul de creștere, de 18,3% față de 2024, este mult peste avansul de 4% al importurilor totale britanice din România, ceea ce arată că exportul de autoturisme a tras comerțul bilateral peste media sa anuală. În termeni de business, dependența de câteva linii de produs, în special Ford Puma și Dacia Duster, aduce volum și marjă industrială, dar concentrează și riscul pe ciclul auto european.

Iar fluxul nu este unilateral. Mașinile au fost și al treilea cel mai important produs exportat de britanici în România, cu 99,9 milioane de lire, în creștere cu 10,4% față de 2024, peste ritmul de 7% al exporturilor totale britanice către piața locală. Aici intră branduri premium și de lux precum Land Rover, MINI, Bentley, Rolls-Royce, dar și modele Nissan produse la Sunderland.

Serviciile cresc mai repede decât bunurile și pot schimba structura relației comerciale

Dacă segmentul auto explică excedentul actual, serviciile explică direcția de termen mediu. Ele reprezintă deja 41,5% din exporturile românești către Regatul Unit și jumătate din exporturile britanice către România, după o creștere de 16,1% într-un singur an. Ritmul este de peste trei ori mai mare decât avansul de 4,9% al comerțului bilateral total, ceea ce sugerează o mutare treptată a relației comerciale spre activități cu intensitate mai mare de know-how și capital uman.

Turismul este componenta cea mai vizibilă din această schimbare. Britanicii au cheltuit în România 1,3 miliarde de lire în 2025, cu 6% mai mult decât în 2024, în timp ce românii au cheltuit în Regatul Unit 562 de milioane de lire, cu 4,3% peste anul anterior. Pentru operatorii locali din ospitalitate și transport, diferența dintre cele două fluxuri arată că România captează mai mult consum de servicii dinspre piața britanică decât exportă în sens invers.

Pe segmentul bunurilor de consum, datele sunt mai amestecate. Băuturile și tutunul au fost principalul export britanic în România, cu 226,2 milioane de lire în 2025, însă categoria a scăzut cu 11,3% față de 2024, deci sub performanța exporturilor britanice totale, care au crescut cu 7%. În același timp, aceeași categorie a fost al doilea export românesc pe piața britanică, cu 559,8 milioane de lire. Pentru producătorii locali, aceasta indică o capacitate de penetrare competitivă pe raftul britanic, chiar dacă presiunea pe accize și consum rămâne o variabilă de urmărit.

„Evenimentul”, a declarat Robert Uzună, vicepreședinte pentru Corporate Affairs la Ursus Breweries.

Investițiile britanice directe în România scad

Pe baza datelor de la ZF, tabloul investițional este însă mai puțin spectaculos decât cel comercial. Stocul investițiilor britanice directe în România a fost de 752 de milioane de lire la finalul lui 2024, în scădere cu aproape 20%, adică 187 de milioane de lire, față de 2023, și sub vârful de peste un miliard de lire atins în 2016. Pentru decidenți, aceasta este ruptura care contează: comerțul este la record, dar capitalul britanic angajat direct în active locale nu a urmat aceeași traiectorie.

Numai că mișcările corporative recente arată că interesul pentru active românești nu a dispărut. Vodafone a preluat Telekom Romania Mobile în octombrie 2025 pentru 30 de milioane de euro și a anunțat investiții de integrare și modernizare a rețelei de peste 150 de milioane de euro pentru următorii doi-trei ani. Ca ordin de mărime, programul de investiții anunțat este de cel puțin cinci ori peste prețul de achiziție, ceea ce indică faptul că miza reală este consolidarea infrastructurii și a cotei operaționale, nu simpla preluare a unui activ aflat în dificultate.

Există și o a doua tendință, mai puțin discutată: capitalul românesc începe să se extindă mai vizibil în Regatul Unit. Stocul investițiilor românești a crescut cu 22,2% în 2024, până la 303 milioane de lire, de la doar 9 milioane de lire în 2015. Avansul este puternic, chiar dacă baza rămâne mai mică decât cea a investițiilor britanice în România. Pentru companiile locale, semnalul este că piața britanică nu mai este doar destinație de export, ci și jurisdicție pentru expansiune de capital.

Brexitul nu a oprit comerțul, dar a erodat poziția Marii Britanii în importurile României

Relația economică a rezistat post-Brexit, însă costurile comerciale se văd în cota de piață. Regatul Unit avea în 2024 o pondere de 2,2% în importurile României, aproape la jumătate față de 3,9% în 2015. Altfel spus, schimburile bilaterale cresc în valoare absolută, dar piața britanică pierde teren relativ în mixul de aprovizionare al României.

Dar această slăbire a poziției britanice pe importuri nu anulează avantajul strategic pentru exportatorii români. În condițiile în care inflația din Marea Britanie a rămas la 2,8% în mai, peste ținta de 2%, iar economia britanică operează sub presiuni energetice și geopolitice, cererea pentru automobile de volum accesibile și pentru servicii competitive ca preț poate favoriza în continuare furnizorii români. Riscul este concentrarea pe câteva categorii mari, în special auto, într-un context în care ciclul industrial european rămâne vulnerabil.

Indicatorul care trebuie urmărit mai departe este diferența dintre dinamica schimburilor comerciale și cea a investițiilor directe: comerțul bilateral a urcat la 10,3 miliarde de lire în 2025, dar stocul investițiilor britanice directe în România era încă de 752 de milioane de lire la finalul lui 2024, sub nivelul de peste un miliard de lire din 2016.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Brexit Comerț România Regatul Unit exporturi auto Financiarul Ford Puma