Comisia Europeană indică majorări de 12%, 9% și 5% ale pensiilor până în 2029.

Comisia Europeană a anunțat vineri, 26 iunie, procentele de creștere ale pensiilor din România pentru 2027, 2028 și 2029. Pentru o pensie medie de limită de vârstă estimată la 3.100 de lei, traiectoria indicată ajunge la 3.470 de lei de la 1 ianuarie 2027, la 3.780 de lei de la 1 ianuarie 2028 și la 3.970 de lei din 2029. În cazul pensiilor de limită de vârstă, creșterea cumulată pe parcursul celor trei ani ar putea atinge 870 de lei, dacă recalcularea se va face corect.

Dincolo de acest anunț, reperul relevant pentru planificarea financiară este ritmul anual al indexării, după doi ani fără ajustare de la 1 ianuarie 2025. Prima etapă, de 12% în 2027, înseamnă un plus de 370 de lei față de nivelul estimat de 3.100 de lei. A doua etapă, de 9% în 2028, adaugă încă 310 lei peste nivelul din 2027. Pentru 2029, indexarea de 5% reprezintă un supliment de 190 de lei. Raportată la baza de 3.100 de lei, pensia lunară ar fi cu aproape 28% mai mare la finalul perioadei.

Miza economică este dublă. Pentru gospodăriile dependente de venituri din pensii, aceste majorări influențează direct puterea de cumpărare, după un interval în care pensiile nu au mai fost indexate, deși ultima creștere importantă a avut loc în 2024. Pentru bugetul public, orice indexare legală generează o obligație recurentă de cheltuială, nu un cost singular, ceea ce creează presiune suplimentară pe fluxurile anuale de finanțare.

Distribuția efectelor este clară în cifrele publicate. Pensionarii pentru limită de vârstă sunt categoria pentru care apare explicit estimarea unei creșteri cumulate de 870 de lei în intervalul 2027-2029. Această valoare este relevantă prin suma nominală și prin diferența față de un scenariu de înghețare a veniturilor, într-un mediu în care inflația rămâne chiar baza mecanismului de indexare.

Formula legală transferă automat inflația și salariile în cheltuiala cu pensiile

Mecanismul nu este discreționar, ci este prevăzut de Legea 360/2023. Indexarea anuală trebuie să includă rata medie anuală a inflației și jumătate din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut. Aceasta face ca pensiile să urce odată cu doi indicatori macroeconomici care, atunci când accelerează, măresc automat și factura bugetară.

Textul de lege invocat pentru aceste calcule specifică:

„Începând cu anul următor intrării în vigoare a prezentei legi, valoarea punctului de referinţă se majorează anual, la începutul fiecărui an, în luna ianuarie, cu rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut.”

Pentru 2027, formula duce la o creștere de 12%, nivel superior celui de 9% estimat pentru 2028 și celui de 5% din 2029. Impulsul cel mai puternic se concentrează în primul an al intervalului, când plusul de 370 de lei este mai mare decât cel de 310 lei din 2028 și aproape dublu față de cel de 190 de lei din 2029.

Tocmai această arhitectură face dificilă separarea protecției veniturilor de riscul fiscal. Dacă inflația și dinamica salarială urcă, pensionarii sunt protejați mai bine în termeni nominali, însă crește și necesarul de finanțare publică. Potrivit Cancan, Comisia Europeană urmărește reformele din România, inclusiv pe palierul pensiilor, în cadrul angajamentelor asumate de statul român.

După înghețarea din 2025, indexarea din 2027 ar deveni primul test de execuție

Contextul explică de ce aceste procente au un impact politic și economic peste media unei simple actualizări de venituri. Pensiile au fost recalculate în 2024, dar de la 1 ianuarie 2025 nu au mai fost indexate, ceea ce a alimentat nemulțumiri. În același an 2025 au apărut și controversele privind introducerea CASS pentru pensiile de peste 3.000 de lei, măsură considerată ilegală de unii.

Pe acest fond, indexarea din 2027 ar reprezenta prima corecție consistentă după o perioadă de stagnare nominală. Pentru consum, efectul probabil este o susținere a cheltuielilor curente ale unei categorii cu propensiune ridicată spre consum. Pentru finanțele publice, efectul este invers: baza de cheltuială urcă și rămâne mai sus în fiecare an următor. România trebuie să gestioneze deficitul în contextul acestor cheltuieli.

Cifrele publicate trebuie însă citite ca proiecții legate de ipotezele de inflație și de creștere salarială. Estimarea pentru 2028 pornește de la o inflație de aproximativ 7%, care ar duce indexarea la 9%. Pentru 2029, ritmul coboară la 5%. În practică, abaterea acestor indicatori față de estimări ar influența direct calculul final al indexărilor, deoarece formula legală le preia automat.

Pentru decidenți, semnalul util este următorul: între 2027 și 2029, pensia medie pentru limită de vârstă ar urca de la 3.100 la 3.970 de lei, iar cea mai mare parte a ajustării se concentrează în primul an. Aceasta înseamnă o presiune bugetară mai ridicată încă din 2027 și un posibil sprijin pentru consumul intern, dar și o sensibilitate mare a cheltuielii publice la inflație și la câștigul salarial mediu brut, exact indicatorii care stau la baza formulei din Legea 360/2023.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

LylaCum folosești inteligența artificială în dating fără să confunzi mesajele reușite cu o potrivire realăRevista IoanaBagaje gratuite și bani recuperați din 2027? Ce condiții să verifici înainte să rezervi un zborNews24Macron îl menține pe Laurent Nuñez la Interne după revoltele și jafurile din FranțaDolce SportSorana Cîrstea a învins-o pe Han Shi cu 6-3, 6-2 pentru calificarea în turul doi la NingboGetPonyMercedes-AMG readuce motorul V-8 pe CLE63 în 2027, după reacțiile cliențilorBravonetMama lui R.J. Mitte vorbește despre semnele care au îngrijorat-o înainte de moartea actorului