Consiliul Fiscal avertizează: Deficit de 6,25% în 2026, dar datoria publică a depășit 60% din PIB

Consiliul Fiscal a avizat construcția bugetară pentru 2026, însă a transmis un avertisment serios: echilibrul pe care mizează Guvernul este fragil și amenințat de multiple riscuri interne și externe. Instituția consideră că ținta de deficit de 6,25% din PIB este posibilă, dar numai în condiții ideale, care sunt departe de a fi garantate.

Analiza, detaliată într-o opinie publicată joi și citată de Digi24, arată că bugetul vine după ce în 2024 deficitul a atins 8,7% din PIB în termeni cash și 9,3% din PIB în metodologie ESA, cele mai mari niveluri din Uniunea Europeană. Fără măsurile de corecție din 2025, situația s-ar fi deteriorat și mai mult, iar acum stabilitatea depinde de tensiunile geopolitice, costurile de finanțare, colectarea slabă a taxelor și absorbția fondurilor europene.

Războiul din Orientul Mijlociu, un risc major

Unul dintre cele mai mari pericole externe este conflictul din Orientul Mijlociu, care poate schimba radical datele economice. Consiliul Fiscal subliniază că un război de durată ar putea declanșa un nou șoc energetic, cu efecte directe asupra economiei românești. „Cu puțin timp înainte de adoptarea în Guvern a bugetului pentru acest an, a început un război în Orientul Mijlociu, care, dacă va fi de durată, va avea consecințe severe pentru economiile europene, inclusiv cea a României, pe filiera unui nou șoc energetic; vor fi influențate creșterea economică și inflația.”

O astfel de escaladare ar duce la scumpirea petrolului și a gazelor, alimentând inflația și afectând creșterea economică. În același timp, volatilitatea piețelor financiare ar crește costurile de finanțare pentru România, o țară deja vulnerabilă din cauza deficitelor ridicate.

Ajustarea bugetară: taxe mai mari și controlul cheltuielilor

Atingerea țintei de deficit de 6,25% din PIB în 2026 se bazează pe o majorare a veniturilor totale cu 1,3 puncte procentuale din PIB, în timp ce cheltuielile sunt proiectate să scadă marginal, cu doar 0,1 puncte procentuale. Instituția transmite un mesaj clar: ajustarea nu putea fi realizată doar prin tăieri de cheltuieli, așa cum s-a vehiculat în spațiul public. „Creșterea de taxe și impozite, deși dureroasă pentru cetățeni, a fost necesară. Numai o tăiere de cheltuieli (…) nu făcea posibilă atingerea țintei de deficit.”

Consiliul Fiscal recunoaște costurile sociale ale acestor măsuri, precum înghețarea salariilor și pensiilor, însoțite de o inflație ridicată. Din acest motiv, experții consideră nerealist discursul despre o „relansare economică” în 2026, un an în care consolidarea fiscală este încă în plină desfășurare. Prognoza oficială indică o creștere economică modestă, de numai 1%.

Datoria publică a explodat, iar colectarea taxelor este un „război intern”

O problemă structurală a României este nivelul foarte redus al veniturilor fiscale. Consiliul Fiscal consideră că îmbunătățirea colectării, în special la TVA și impozitul pe profit, este vitală pentru echilibrul bugetar. „Creșterea veniturilor fiscale printr-o colectare mult mai bună (…) este un război intern pe care România trebuie să îl câștige; aici se va testa și voința politică, capacitatea de a învinge grupuri de interese potrivnice.”

Miza reală a consolidării este stabilizarea datoriei publice, care a depășit deja pragul de 60% din PIB. Scenariul de risc este sumbru: dacă ajustarea se oprește, datoria publică ar putea urca spre 80% din PIB până în 2034. Doar continuarea corecției ar putea duce datoria pe o pantă descendentă după un vârf de circa 63% în 2027-2028. În aceste condiții, aderarea la moneda unică este imposibilă. „Aderarea la Zona Euro nu poate avea loc atât timp cât nu avem deficite bugetare mici și inflație joasă în mod sustenabil”, arată instituția.

Întârzieri masive la PNRR și fondurile europene

O altă vulnerabilitate majoră este absorbția banilor europeni, în special din PNRR. Calendarul este extrem de strâns, iar întârzierile sunt considerabile, ceea ce face dificilă recuperarea. „Nivelul scăzut al realizărilor pe o perioadă de aproape cinci ani în raport cu termenul de finalizare a tuturor jaloanelor și țintelor aferente PNRR, respectiv august 2026, face extrem de dificilă recuperarea întârzierilor în doar 6 luni.”

Nici la fondurile din cadrul financiar multianual 2021-2027 situația nu este mai bună. La finalul lunii noiembrie 2025, rata de absorbție era de doar 15,2% pentru Programele Naționale. Neabsorbția acestor bani ar avea un impact dublu: ar priva economia de investiții și ar putea crește neașteptat deficitul bugetar.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

GetPonyRenault 8 Gordini revine ca prototip electric de 270 CP. Legătura românească duce la Dacia 1100BravonetTatăl lui Tudor Gavrilă a plâns când fiul i-a cântat după AVC. Acum, tânărul a întors patru scauneLylaBicarbonatul nu curăță punctele negre și poate irita tenul. Ce să faci dacă l-ai aplicat pe fațăRevista IoanaÎn fibrilația atrială cu risc intermediar de AVC, anticoagulantele directe au redus cu 69% riscul de evenimente graveNews24Ofertele de curent diferă cu 90,19 lei lunar în București, iar cele de gaze cu 379,94 leiDolce SportRomânia U21 a învins Cipru U21 cu 3-0 și a ajuns la 16 puncte în preliminariile EURO U21 2027