Soldul creditului neguvernamental acordat de bănci a ajuns la 465 de miliarde de lei la sfârșitul lunii mai 2026, după o creștere de 1,6% față de aprilie 2026 și de 7,7% față de mai 2025. Mișcarea nu este uniformă: avansul provine din două direcții diferite, creditele în valută pentru companii și creditele în lei pentru populație, în timp ce finanțarea în lei a firmelor continuă să scadă.
Dincolo de anunț, structura acestei creșteri spune mai mult decât totalul. Creditul în lei, care înseamnă aproape două treimi din finanțări, a avansat cu numai 3,2% față de mai 2025, mult sub ritmul de 7,7% al întregii piețe. În schimb, creditul în valută exprimat în lei a crescut cu 18,1%, adică de peste cinci ori mai repede decât creditul în lei, și cu 4,1% față de aprilie 2026.
Pentru managementul companiilor, semnalul este clar: accesul la finanțare există, dar nu în aceeași monedă și nu pentru aceleași categorii de debitori. Când creditarea în lei pentru firme scade cu 5,8% într-un an, iar împrumuturile în valută pentru aceleași companii cresc cu 22,6%, diferența indică o repoziționare a cererii și, probabil, a ofertei bancare către segmente considerate mai bancabile sau către structuri de cost mai suportabile.
Creditarea populației în lei a urcat la 197,2 miliarde de lei, cu 9,3% peste nivelul din mai 2025. Ritmul este cu 1,6 puncte procentuale peste avansul întregului sold neguvernamental și de aproape trei ori peste creșterea creditului total în lei. Iar această dinamică arată că retailul rămâne principalul motor al expansiunii pe moneda locală.
La polul opus, creditarea în lei acordată companiilor și altor sectoare neguvernamentale a coborât la 113,9 miliarde de lei. Scăderea anuală de 5,8% contrastează puternic cu plusul de 9,3% din segmentul populației și cu avansul de 22,6% al împrumuturilor în valută pentru societăți nefinanciare și instituții financiare nemonetare.
Firmele schimbă moneda finanțării, nu neapărat apetitul pentru credit
Soldul creditelor în valută acordate societăților nefinanciare și instituțiilor financiare nemonetare a ajuns la 139,3 miliarde de lei la sfârșitul lunii mai 2026. Față de mai 2025, creșterea este de 22,6%, iar numai în luna mai avansul a fost de 4,5%, peste ritmul de 1,6% al creditului neguvernamental total și peste creșterea de 4,1% a întregului stoc de credite în valută exprimat în lei.
Această diferență este relevantă pentru evaluarea riscului. Datele disponibile nu indică deocamdată costul mediu al creditelor în lei și în valută pentru companii în mai 2026, nici sectoarele dominante sau destinația exactă a noilor împrumuturi. Dar mutarea de volum sugerează că o parte a companiilor caută finanțare alternativă la creditul în lei, într-un an marcat de incertitudine macroeconomică, creșterea insolvențelor și condiții de creditare mai stricte pentru companiile nefinanciare.
Numai că finanțarea în valută rezolvă o problemă și deschide alta. Pentru firmele cu venituri în euro sau cu expunere naturală la încasări externe, această alegere poate reduce presiunea imediată asupra costului de finanțare și poate susține investiții ori capital de lucru. Pentru companiile care facturează preponderent în lei, același credit mută presiunea în zona riscului valutar, exact într-o perioadă în care marjele sunt deja lovite de costuri salariale mai ridicate și de comprimarea EBITDA, în special în servicii și în zonele expuse pe consum discreționar.
Potrivit ZF, finanțarea companiilor nefinanciare a fost înăsprită pentru al șaptelea trimestru consecutiv. În acest cadru, băncile caută plasamente cu cerere mai bună și profil de rambursare mai predictibil, ceea ce explică de ce retailul și anumite companii cu fluxuri valutare pot absorbi mai ușor lichiditatea disponibilă decât IMM-urile dependente de piața internă.
Și asta schimbă lectura statisticii agregate. O piață de credit care crește cu 7,7% anual poate părea robustă la prima vedere, însă compoziția ei indică polarizare: gospodăriile continuă să se îndatoreze în lei, în timp ce firmele reduc expunerea pe lei și o mută spre valută. Pentru investitori și creditori, semnalul util nu este doar ritmul de creștere, ci deteriorarea mixului de monedă pe segmentul corporate.
Retailul susține creșterea internă, dar nu compensează slăbiciunea finanțării productive
Expansiunea creditării populației în lei susține cererea internă și oferă băncilor o bază de creștere cu rambursare mai predictibilă. Dar din perspectiva economiei reale, acest impuls nu înlocuiește creditarea companiilor pentru investiții, extindere sau refinanțare. Când stocul corporate în lei se reduce la 113,9 miliarde de lei, iar creditul retail în lei urcă la 197,2 miliarde de lei, diferența de alocare se mută tot mai mult dinspre activitatea productivă spre consum și locuire.
Dar nici pe segmentul populației tabloul nu este complet liniar. Datele publicate nu arată ce tipuri de credite în lei au condus avansul de 9,3% și nici condițiile exacte de acordare. Se vede însă o continuare a dezintermediării valutare la gospodării: soldul creditării în valută pentru populație a scăzut cu 12,5% față de mai 2025, până la 14,6 miliarde de lei. Față de cele 139,3 miliarde de lei din creditarea în valută a companiilor, expunerea populației este de aproape zece ori mai mică.
Pentru bănci, această structură poate însemna venituri solide din retail și o selecție mai prudentă a riscului corporate. Pentru companii, mai ales pentru IMM-uri, mesajul este mai puțin confortabil: finanțarea în lei se subțiază exact când creșterea costurilor și încetinirea unor segmente de cerere reduc spațiul de autofinanțare. Iar decizia de a trece pe valută nu este o extindere neutră a bilanțului, ci o schimbare de profil de risc.
Și statul absoarbe mai mult credit, într-o piață deja selectivă
Pe lângă creditarea sectorului privat, soldul creditului guvernamental acordat de instituțiile de credit a urcat la 283,3 miliarde de lei la sfârșitul lunii mai 2026. Creșterea este de 1,7% față de aprilie 2026 și de 8,8% față de mai 2025, deci peste ritmul de 7,7% al creditului neguvernamental.
Iar această comparație contează pentru lunile următoare. Când creditul guvernamental crește mai repede decât creditarea sectorului privat, iar în interiorul creditării private companiile ies din lei și intră în valută, rezultatul este o piață mai selectivă pentru finanțarea productivă internă. Pentru decidenții din business, reperul de urmărit nu este doar creșterea totală a creditării, ci dacă reculul de 5,8% al finanțării corporate în lei se oprește în trimestrul următor sau continuă să împingă companiile către o expunere valutară mai mare.
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
News24Republica Moldova a primit 157 de milioane de euro de la UE după îndeplinirea condițiilor de reformă
Dolce SportCristian Tauru câștigă titlul absolut la drift încă din clasa a XI-a
GetPonyDrumurile publice. Despăgubiri pentru avarii și scutirea de taxe pentru competiții sportive
BravonetIAN poate continua concertele după reținere. Artistul a primit control judiciar pentru 60 de zile
LylaVitamina D în sezonul rece. Când este indicat suplimentul de 10 micrograme pe zi și ce limite să respecți
Revista IoanaCum îți amenajezi grădina lângă nucul negru, ca să eviți ofilirea legumelor și să alegi plante tolerante
