Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a înaintat un proiect de lege pentru prelungirea contractării prin programul „Anghel Saligny” până la 31 decembrie 2027, în condițiile în care, la începutul lunii septembrie 2026, rămâneau nesemnate 1.159 de contracte de finanțare, în valoare de circa 11,25 miliarde lei.
Pentru lucrările deja executate, întârzierile transferurilor au lăsat unele primării cu facturi restante și obligații de plată stabilite în instanță. Penalitățile către constructori trebuie suportate din fondurile proprii ale beneficiarilor, deoarece nu pot fi decontate prin program, a transmis Ministerul Dezvoltării pentru Arenaconstruct.
Prelungirea propusă privește contractele încă neîncheiate
Termenul în vigoare pentru semnarea finanțărilor este 31 decembrie 2026. Acesta fusese devansat în toamna anului 2025, de la 31 decembrie 2028, prin modificarea Ordonanței de urgență 95/2021, actul de aprobare a programului. Ministrul consideră insuficient timpul rămas pentru încheierea tuturor contractelor.
„Această măsură va permite corelarea termenelor administrative cu realitățile tehnice din teren, asigurând totodată un ritm de contractare pe deplin compatibil cu suportabilitatea fiscal-bugetară a statului”, a declarat Cseke Attila despre prelungirea propusă.
La începutul lunii septembrie, în platforma digitală erau încărcate documentații pentru 641 de proiecte, în valoare totală de aproximativ 6,4 miliarde lei. Cele 641 de proiecte reprezintă totalul celor trei categorii de mai jos:
- 196 de proiecte pentru drumuri publice clasificate;
- 247 de proiecte pentru alimentare cu apă și stații de tratare a apei, respectiv canalizare și stații de epurare a apelor uzate;
- 198 de proiecte pentru distribuția gazelor naturale.
Pentru celelalte 518 obiective de investiții, estimate la peste 4,8 miliarde lei, beneficiarii nu încărcaseră documentațiile necesare.
Programul a fost instituit în 2021 și se derulează efectiv din exercițiul bugetar 2022. Cuprinde 5.756 de obiective de investiții și are o valoare totală de 66,25 miliarde lei. Până la momentul relatării, fuseseră încheiate 4.597 de contracte de finanțare, însumând peste 55 miliarde lei.
Cel mai mare volum al contractării a fost înregistrat în 2023, când au fost semnate 2.495 de contracte, în valoare de peste 28 miliarde lei.
Plafonul pentru angajamente a fost sub necesarul estimat
Pentru 2026 au fost aprobate credite de angajament de 9 miliarde lei, față de un necesar estimat la fundamentarea bugetului de 14 miliarde lei. Creditele de angajament reprezintă plafonul în limita căruia pot fi asumate obligații de plată, distinct de fondurile disponibile pentru plățile efective.
Din plafonul aprobat fuseseră utilizate 3,015 miliarde lei, iar soldul disponibil era de aproximativ 6 miliarde lei.
„Menționăm că plafonul de 9 miliarde lei nu este alocat exclusiv contractării, ci acoperă și suplimentarea contractelor aflate în derulare cu sumele destinate ajustării contribuției de la bugetul de stat”, au precizat reprezentanții Ministerului Dezvoltării, într-o declarație relatată de Arenaconstruct.
Prelungirea termenului de contractare ar muta în 2027 utilizarea unor credite de angajament de 5.263.588 mii lei. Acestea fac parte din valoarea totală aprobată a programului, dar nu au fost bugetate în 2026 și ar fi trebuit solicitate la prima rectificare bugetară din acest an.
Solicitările de transfer au fost suspendate după epuizarea fondurilor
Pentru plata lucrărilor, fondurile bugetare alocate programului în 2026 au fost epuizate. Depunerea solicitărilor de transfer a fost suspendată la 11 septembrie 2026, iar reluarea ei este condiționată de suplimentarea creditelor bugetare, adică a sumelor aprobate pentru efectuarea plăților.
Suspendarea nu se aplică beneficiarilor care au încărcat în platformă hotărârile de consiliu prin care au aprobat plata din bugetele proprii a 20% din suma estimată.
Primele transferuri din 2026 pentru lucrările executate au ajuns de la Ministerul Dezvoltării la beneficiari abia după jumătatea lunii mai, potrivit Arenaconstruct. În anul precedent existaseră patru luni fără nicio plată. În aceste condiții, unele administrații locale, mai ales cele mici, nu au putut achita facturile constructorilor.
Instanțele au obligat comunele să achite restanțe și penalități
Mai multe comune au fost obligate în instanță, în ultimele luni, să plătească firmelor de construcții facturile restante și penalitățile aferente contractelor finanțate prin program. În unele hotărâri, penalitățile continuă până la stingerea integrală a datoriei. Arenaconstruct a identificat următoarele cazuri:
- Comuna Ivănești, județul Vaslui, a fost obligată să achite un debit principal de 2,64 milioane lei și penalități de 155,3 mii lei, precum și penalități de 0,01% pe zi până la stingerea datoriei.
- La Țibana, județul Iași, instanța a stabilit plata unui debit de aproape 2 milioane lei, la care se adaugă penalități pentru mai multe perioade și până la achitarea integrală.
- Pentru comuna Mădârjac, județul Iași, instanța a acordat peste 348 mii lei, reprezentând două facturi restante, plus penalități de 0,01% pe zi.
- La Doljești, județul Neamț, Curtea de Apel Bacău a dispus plata unor penalități de aproape 195 mii lei.
Ministerul Dezvoltării nu deține o evidență a hotărârilor judecătorești prin care beneficiarii programului au fost obligați să plătească penalități de întârziere constructorilor.
Ministerul Dezvoltării explică obligațiile de plată prin separarea celor două tipuri de contracte. Instituția și-a asumat finanțarea investițiilor, însă contractele sale cu beneficiarii sunt distincte de contractele de execuție încheiate cu firmele de construcții.
Ministerul nu este parte în contractele de execuție și susține că nu are competențe asupra conținutului, modificării, executării sau efectelor acestora. Penalitățile provin din aceste raporturi contractuale și nu sunt cheltuieli eligibile pentru finanțare de la bugetul de stat prin program.
Pentru evitarea acumulării datoriilor restante, instituția indică posibilitatea ca beneficiarii să achite temporar facturile din fonduri proprii sau din alte surse legal constituite. Ulterior, aceștia pot solicita recuperarea sumelor de la bugetul de stat, în condițiile legii. Ministerul consideră gestionarea fluxurilor financiare și folosirea instrumentelor legale disponibile parte a administrării prudente a contractelor de execuție.
Prioritatea la plată depinde de transferurile deja efectuate
În explicația sa privind întârzierile, ministerul invocă atât limitele bugetare, cât și procedurile de transfer: „eventualele decalaje între momentul emiterii facturilor și efectuarea transferului sumelor pot fi determinate de limitele creditelor bugetare disponibile lunar pentru program, de momentul aprobării și repartizării acestora de către Ministerul Finanțelor, de aplicarea unor acte normative care stabilesc prioritizarea transferurilor în funcție de stadiul de implementare și decontare a contractelor de finanțare, precum și de parcurgerea procedurii administrative de verificare și aprobare a solicitărilor de transfer”, au arătat reprezentanții instituției în răspunsul transmis Arenaconstruct.
Acest mecanism de finanțare se aplică tuturor programelor de investiții gestionate de Ministerul Dezvoltării, motiv pentru care instituția consideră previzibilă apariția decalajelor dintre facturare și transferul banilor.
Criteriile de prioritizare direcționează 80% din fondurile disponibile către obiectivele pentru care statul a transferat deja cel puțin 40% din valoarea totală a contractului. Ministerul precizează că aplică aceste criterii exclusiv pentru încadrarea în creditele bugetare aprobate prin legea bugetului de stat.
Potrivit Arenaconstruct, raportarea la transferurile financiare, fără a ține cont de progresul efectiv al lucrărilor, lasă zeci de investiții avansate pe teren la coada listei de plăți, deoarece statul nu a transferat banii la timp.
Sursele din piață consultate de publicație indică firme care au executat 20%-30% din lucrări și nu primesc banii aferenți. Arenaconstruct arată că, atunci când primăriile nu pot achita facturile din bugetele proprii, iar firmele mici nu mai pot suporta costurile, lucrările se pot bloca, iar executanții pot ajunge la limita insolvenței sau în faliment.
Citește și:
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Revista IoanaTe poți vaccina acum împotriva gripei. Cine primește vaccinul gratuit sau compensat 50%
News24Petrișor Peiu susține că AUR are o majoritate favorabilă anticipatelor, după discuțiile cu președintele
Dolce SportDjokovic îl învinge pe Zverev și depășește recordul lui Nadal cu 32 de victorii fără eșec la Beijing
GetPonyCe tractoare se pot conduce cu permis B și când se aplică regula de 40 km/h fără limită de masă autorizată
BravonetPărinții Irinei Rimes se mută la București. Artista locuiește deja lângă fratele ei, Vitali
LylaDepresia postpartum afectează și tații. Studiile citate pentru România indică 18,8%
