Prețul petrolului Brent a explodat la peste 117 dolari pe baril, cel mai înalt nivel din vara anului 2022, iar șocul se va resimți la pompele din România în maximum două săptămâni. Blocajul din Strâmtoarea Ormuz și conflictul din Orientul Mijlociu au declanșat o criză globală, forțând Guvernul să pregătească deja cinci scenarii de intervenție pentru a preveni un colaps economic.
Escaladarea tensiunilor a dus la o scumpire a țițeiului cu 65% față de 27 februarie, ultima zi de pace, și la o dublare a prețului față de 1 ianuarie 2026. Potrivit Adevărul, situația a determinat Agenția Internațională pentru Energie (AIE) să convoace o reuniune de urgență, în timp ce miniștrii de finanțe din G7 discută eliberarea coordonată a rezervelor strategice pentru a calma piețele.
Când se vor simți scumpirile la pompă
Expertul în energie Eugenia Gușilov avertizează că, deși o parte din majorări s-au reflectat deja în prețuri, impactul real urmează să apară. „Creşterile, uşor în anticiparea escaladării conflictului, au început încă de la finalul lunii februarie. Deci, cumva anticipând această evoluție, o parte din majorări s-au transferat deja în prețuri, dar prea puțin. Valorile acestea de peste 110 dolari le vom vedea încorporate, probabil, cam în 12-14 zile. Atunci ar trebui să ajungă să fie reflectate în prețurile din România, sau cel puțin până la finalul lui martie. Mai ales din aprilie se vor simți”, a declarat Eugenia Gușilov. Ea a adăugat că prețul carburanților ar putea depăși pragul de 10 lei pe litru dacă autoritățile nu intervin.
Guvernul pregătește 5 scenarii de intervenție
Confruntat cu o criză iminentă, Executivul a pregătit deja mai multe planuri de acțiune. Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a confirmat că are soluții pregătite pentru a proteja populația și economia. „Statul are pe masă 5 scenarii în funcție de cum continuă aceste evoluții. Eu le-am prezentat și ministrului de Finanțe și am discutat și cu premierul și urmează să intervenim în funcție de cum evoluează situația”, a anunțat Bogdan Ivan.
Ministrul a subliniat gravitatea situației, descriind o creștere fără precedent pe piața petrolului. „Astăzi avem cea mai mare creștere a barilului de petrol săptămânală din 1983, de când sunt date care se colectează pe această piață. Este evident că va urma acest trend. Este evident că deocamdată nu se opresc altercațiile militare în Orientul Mijlociu, ceea ce înseamnă că va trebui să intervenim. Avem mecanisme să intervenim de săptămâna viitoare”, a spus el. O variantă luată în calcul este reducerea temporară a accizelor și taxelor, care în prezent constituie aproape 70% din prețul final al carburanților.
Ce soluții fiscale sunt pe masă
Specialiștii au conturat mai multe instrumente prin care statul poate atenua șocul prețurilor. Eugenia Gușilov explică opțiunile fiscale. „Statul colectează peste 50% din prețul carburantului. Acciza a fost crescută în ultimii doi ani. O măsură ar putea fi reactivarea subvenției de 50 de bani pe litru, ca în 2022-2023. O altă măsură ar putea fi scăderea accizei. Bulgaria a menținut acciza la nivelul minim european, în jur de 30 de eurocenți pe litru, în timp ce la noi este aproape dublă: circa 60 de eurocenți la benzină şi aproximativ 55 de eurocenți la motorină”, a detaliat experta.
O altă abordare vine de la Asociația Energie Inteligentă (AEI), condusă de Dumitru Chisăliță. Într-o scrisoare deschisă adresată Guvernului, AEI propune o soluție țintită. „Ținând cont de situația grea în care se află România din punct de vedere macroeconomic considerăm că cea mai eficientă măsură fiscală pe termen scurt nu este nici plafonarea generală a prețului și nici reducerea integrală a accizelor (această măsură se poate aplica în momentul în care intrăm într o fază de criză), ci compensarea țintită pentru activitățile cu efect sistemic”, arată asociația. Sectoarele vizate sunt transportul de marfă, transportul public, agricultura, distribuția alimentară și serviciile de urgență. Analiza AEI estimează că motorina ar putea ajunge la 16,8 lei pe litru până la 31 mai, dacă blocajul persistă.
Cea mai mare perturbare energetică din ultimele decenii
Blocarea Strâmtorii Ormuz de o săptămână reprezintă un șoc major pentru lanțurile de aprovizionare globale. „Pe acolo treceau zilnic cam 90-100 de petroliere. Acum nu mai trec. Deci avem cea mai mare perturbare a alimentării cu țiței şi gaz a piețelor internaționale din ultimele decenii”, a subliniat Gușilov. Această situație expune vulnerabilitatea României, care depinde masiv de importuri. „Eşti destul de expus şi vulnerabil dacă produci doar 2,5 milioane de tone şi imporzi aproape 9 milioane. Europa nu produce suficient țiței: aproximativ 80% din nevoile energetice sunt importate. Orice nivel peste 100 de dolari pe baril este dificil pentru o economie care depinde atât de mult de importur”, a explicat experta.
La nivel internațional, statele G7 iau în considerare o eliberare coordonată de petrol din rezervele strategice. Totuși, Eugenia Gușilov este sceptică în privința unui sprijin masiv din partea SUA. „Sub administrația Biden, americanii au scos 180 milioane de barili, etapizat. Adică aproximativ un milion de barili pe zi, timp de 6 luni. A fost o măsură fără precedent. Administrația Trump nu este dispusă să facă acelaşi lucru. Dacă va veni o soluție care să ajute la stabilizarea prețurilor, probabil va fi una coordonată în G7: cu Franța, Marea Britanie, Germania şi alte economii puternice”, a concluzionat Gușilov.
Sursa: Adevarul
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
LylaLululemon The Mat costă 118 dolari. Cum s-a comportat după o lună de yoga
Revista IoanaBuretele Magic Eraser poate mătui inoxul, ecranele și blaturile din piatră
News24Laurent Nunez anunță peste 5.000 de arestări în Franța pe fondul protestelor studențești
Dolce SportMax Verstappen obține primul pole din 2026 pentru cursa Bahrainului, mutată în Malaysia
GetPonyMașinile Non-Euro ar urma să piardă accesul în centrul Bucureștiului de la 1 noiembrie 2027
BravonetAhmed și Andra au plecat la Roma după descalificarea din „Casa iubirii”. Cum și-au ascuns numerele
