Daniel Dăianu avertizează: Războiul din Orientul Mijlociu poate face piețele să «înnebunească»

Un conflict prelungit în Orientul Mijlociu riscă să provoace un șoc energetic global, să dea peste cap bugetele naționale și să facă piețele financiare să „înnebunească”. Avertismentul vine de la Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, care subliniază presiunea imensă pe care o astfel de criză ar pune-o pe finanțele publice.

Într-un interviu acordat Digi24, economistul a explicat că, în ciuda acestor riscuri externe, România are capacitatea de a-și atinge ținta de deficit bugetar. Dacă situația internațională nu se deteriorează, țara noastră ar putea încheia anul cu un deficit de aproximativ 7,25% din Produsul Intern Brut.

Ce a declanșat criza

Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu a pus deja în alertă piețele globale, în special cele energetice. Daniel Dăianu atrage atenția că o prelungire a ostilităților ar avea consecințe economice grave, forțând guvernele să intervină masiv pentru a proteja populația și economia. „Toată lumea este alarmată de ceea ce se întâmplă pe piețele energiei din cauza războiului din Orientul Mijlociu. Ar fi grozav ca acest război să se termine, pentru că imediat s-ar relaxa piețele”, a explicat Dăianu.

Acesta a comparat potențiala criză cu șocul din 2022. „Dacă acest război s-ar prelungi luni de zile, piețele ar putea să «înnebunească», așa cum s-a întâmplat în 2022. Un șoc energetic major ar da peste cap bugete naționale și ar mări deficite bugetare, pentru că guvernele ar fi obligate să intervină”, a adăugat președintele Consiliului Fiscal. El a menționat că o intervenție a statului pentru plafonarea prețurilor la carburanți ar fi necesară doar într-un scenariu extrem, precizând că nici SUA nu doresc o destabilizare a economiei globale. „Dacă nu se va prelungi acest război, bugetele în Europa și în alte țări nu vor fi sub o presiune care să ducă la deficite substanțial mai mari. Nici interesul Statelor Unite nu este ca lucrurile să se strice peste măsură în economia globală și să afecteze chiar mersul economiei americane”, a punctat economistul.

Ținta de deficit de 7,25% pentru România

Pe plan intern, România face eforturi pentru consolidare fiscală, după ce a încheiat anul 2024 cu un deficit bugetar de peste 9% din PIB. Daniel Dăianu consideră că ținta propusă de Guvern pentru acest an este ambițioasă, dar realizabilă. „România a terminat 2025 cu un deficit mult inferior celui consemnat la finele lui 2024, iar această corecție s-a făcut în ultimele luni. În 2026 corecția va fi mai mare”, a spus el.

Potrivit acestuia, atingerea obiectivului ar reprezenta o performanță notabilă în contextul actual. „Dacă execuția bugetară în 2026 nu va fi deraiată din varii motive, România poate să termine anul cu un deficit mult inferior celui de anul trecut, în jur de 7,25%. Ținta urmărită de Guvern este realizabilă și ar fi o performanță”, a declarat președintele Consiliului Fiscal.

Tensiuni la construcția bugetului

Aprobarea bugetului pe 2026 vine după luni de negocieri în coaliția de guvernare, dar Dăianu susține că există un consens asupra direcției generale. „Știrea bună este că bugetul României va intra în Parlament și va fi aprobat. Se va termina această saga care părea interminabilă. În linii mari, există un consens privind bugetul, deci este incorect să se afirme că divergențele ar fi atât de adânci încât ar putea să deraieze mersul consolidării bugetare”, a afirmat el. Dăianu a adăugat că presiunile nu vin doar din zona politică. „Critici la adresa bugetului au venit nu numai din partea unui partid din coaliție. Există și centre de putere în România care își flexează musculatura în perioada de construcție a unui buget”.

Un alt punct de conflict este relația dintre administrația centrală și autoritățile locale, care se confruntă cu o corecție bugetară majoră. „Am văzut marile disensiuni între cei care reprezintă autoritățile locale – primari și administrații locale – și administrația centrală, reprezentată în principal de premier și ministrul de Finanțe. Lucrurile întotdeauna au fost complicate, dar în 2025 și mai ales în 2026 sunt mai dificil de rezolvat, întrucât corecția este foarte mare”, a precizat acesta.

Stabilitatea politică, esențială pentru investitori

Președintele Consiliului Fiscal a subliniat că investitorii și agențiile de rating monitorizează atent stabilitatea politică a țării, considerată un factor cheie pentru continuarea reformelor. „O întrebare recurentă pe care o primim de la agențiile de rating și de la investitori este: ce credeți despre puterea coaliției și despre stabilitatea politică a țării? Într-o țară unde există o vânzoleală politică tot mai mare, este pusă în discuție politica economică și, în cazul de față, consolidarea bugetară”, a explicat el.

În acest context, Dăianu consideră că menținerea actualei coaliții este necesară. „România nu are nevoie în momentul de față de o spargere a coaliției. Această consolidare bugetară trebuie să continue”, a adăugat el. Acesta a recunoscut însă că efortul consolidării fiscale este resimțit direct de populație. „Știu că există nemulțumire și îmi dau seama de ce există durere, pentru că, în fond, cetățenii plătesc această consolidare bugetară”, a concluzionat Daniel Dăianu.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

BravonetAhmed și Andra au plecat la Roma după descalificarea din „Casa iubirii”. Cum și-au ascuns numereleLylaUn scor MIND cu 3 puncte mai mare a fost asociat cu 2,5 ani de întârziere a îmbătrânirii cerebraleRevista IoanaCum faci dulceață de dovleac fără să zdrobești cuburile. Fierberea lentă păstrează formaNews24Horoscop 2 octombrie 2026. Săgetător și Capricorn, schimbări limpezi în relațiiDolce SportRomânia U21 ratează Campionatul European după 0-2 cu Finlanda și patru calificări consecutiveGetPonyV8-ul de 6,4 litri ține în viață Dodge Durango, însă interiorul și consumul îi arată vârsta