Datoria externă a României a crescut cu 15,26 miliarde de euro

Datoria externă a României a crescut cu 15,26 miliarde de euro. Banca Națională a României (BNR) raportează o creștere semnificativă a datoriei externe totale a țării, în intervalul ianuarie – iulie 2025, față de sfârșitul anului precedent. Datoria externă a urcat la 220,157 miliarde de euro, un avans de 15,264 miliarde euro comparativ cu 31 decembrie 2024.

Cum s-a structurat datoria externă

Datoria externă totală se împarte în două componente principale:

• Datoria pe termen lung: se ridica la 171,099 miliarde euro la 31 iulie 2025, ceea ce reprezintă aproximativ 77,7% din total. Aceasta a crescut față de nivelul de la sfârșitul anului 2024.

• Datoria pe termen scurt: era de 49,058 miliarde euro la aceeași dată, echivalentul a 22,3% din total, ușor mai mică decât la 31 decembrie 2024, când procentul pe termen scurt era mai ridicat.

Deficitul de cont curent și diferențele față de anul trecut

În primele șapte luni ale lui 2025, România a înregistrat un deficit al contului curent al balanței de plăți de 17,226 miliarde de euro, comparativ cu 14,691 miliarde în aceeași perioadă a anului 2024

Câteva detalii ale structurii acestui deficit:

• Balanța bunurilor a înregistrat un deficit mai mare cu 1,942 miliarde de euro față de anul trecut.

• Balanța serviciilor, pe de altă parte, a consemnat un excedent majorat cu 330 milioane de euro.

• Veniturile primare (inclusiv salariile și capitalul) au înregistrat un deficit suplimentar, iar veniturile secundare (ajutorul, transferurile etc.) au un excedent mai mic decât anul anterior.

Investiții străine directe

Pe fondul acestor date despre datorie și deficit, scenariul investițiilor internaționale are un element pozitiv:

• Nerezidenții au investit direct în România 4,269 miliarde de euro în primele șapte luni din 2025, comparativ cu 3,244 miliarde de euro în perioada similară din 2024.

• Din suma investită, 2,339 miliarde de euro provin din participații la capital (inclusiv profit reinvestit), iar 1,930 miliarde au fost sub formă de credite intragrup

Serviciul datoriei și rezervele valutare

Alte date semnificative din raport:

• Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a scăzut la 14,6% în intervalul ianuarie–iulie 2025, comparativ cu 19,6% pentru întregul an 2024.

• Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii cu rezervele valutare ale BNR era de 5,6 luni la 31 iulie 2025, ușor mai puțin decât 5,7 luni la finele anului anterior.

• Pentru datoria externă pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, acoperirea cu rezervele valutare ale BNR a urcat la 100,4%, față de 99,1% în decembrie 2024. Asta indică faptul că România are suficiente rezerve valutare pentru a acoperi obligațiile pe termen foarte scurt. Stiripesurse.ro

Ce înseamnă aceste cifre pentru economia României

Creșterea datoriei externe cu peste 15 miliarde de euro într-un semestru ridică câteva semne de întrebare privind sustenabilitatea nivelului de îndatorare, dar și oportunitățile și riscurile implicate:

• Proporția mare de datorie pe termen lung este un semn de stabilitate în gestionare, pentru că aceasta nu trebuie plătită imediat.

• Scurtarea duratei datoriei pe termen scurt și acoperirea acesteia cu rezerve valutare adecvate oferă un grad de protecție în fața fluctuațiilor externe și a „șocurilor” valutare.

• Investițiile directe în creștere sunt un semn bun, arătând că România încă rămâne atractivă pentru capitalul extern, ceea ce poate compensa în parte costurile finanțării datoriei.

Riscuri și provocări

Totuși, există și aspecte care necesită atenție:

• Deficitul mare al contului curent implică importuri substanțiale fără venituri externe suficiente pentru echilibrare, ceea ce poate duce la dependență de finanțări externe și la vulnerabilitate în fața șocurilor globale.

• Creșterea datoriei externe implică costuri financiare (dobânzi, comisioane) care pot consuma o parte semnificativă din bugetul de stat sau bugetele publice dacă evoluțiile nu sunt anticipate și gestionate bine.

• Stabilitatea dolarului / euro, evoluția cursului de schimb și inflația globală pot afecta costurile de servicing al datoriei.

Ce pot face autoritățile pentru a gestiona situația

Pentru a ține sub control riscurile generată de creșterea datoriei, câteva direcții de acțiune:

• Monitorizarea atentă a structurii datoriei externe: menținerea unui echilibru favorabil între datorie pe termen lung și pe termen scurt.

• Folosirea rezervei valutare în mod prudent, pentru a acoperi obligațiile scurte și a evita nevoia de finanțare de urgență.

• Stimularea investițiilor care produc plus-valoare economică reală, contribuind la creșterea exporturilor și la reducerea deficitului de cont curent.

• Politici fiscale responsabile, care să asigure că împrumuturile contractate sunt folosite pentru proiecte productive și nu pentru consum, astfel încât datoria să genereze randament economic.

Datoria externă a României a crescut semnificativ în prima jumătate a lui 2025, ajungând la peste 220 miliarde de euro la 31 iulie. Deși majoritatea se află pe termen lung, ceea ce oferă spațiu de manevră, structura datoriei implică și riscuri importante, mai ales pe partea de finanțare externă și cont curent.

Cifrele recente arată un echilibru relativ solid în acoperirea datoriei scurte și investiții directe care vin să susțină economia, dar sustenabilitatea depinde de deciziile politice și de stabilitatea economică globală. România trebuie să gestioneze cu grijă această datorie pentru a nu ajunge într-un punct în care datoria generează mai multe probleme decât beneficii.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

LylaHoroscop 27 septembrie 2026. Taur și Gemeni, o decizie de luat aziRevista IoanaGargara cu apă și sare poate calma doar temporar gâtul. Cum o prepari corectNews24Motorina poate trece de 12 lei/litru dacă Statele Unite opresc exporturile. Acciza se reevaluează după 30 septembrie 2026Dolce SportCCA explică fazele de ofsaid de la Oțelul cu Corvinul și Rapid cu FC ArgeșGetPonyChery Tiggo 9 CSH a plecat în mod electric după ce bateria a stat 24 de ore și 5 minute în apă săratăBravonetMarina Vlady a murit la 88 de ani, acasă, alături de cei dragi și animalele sale