Euro ar putea depăși 6 lei dacă România este retrogradată în categoria „junk”, nerecomandată investițiilor, a avertizat profesorul de economie Cristian Păun joi, 24 septembrie 2026. Scenariul său include o creștere bruscă a cursului și a dobânzilor, rate mai mari, ieșiri de capital și pierderi de locuri de muncă.
Estimarea pornește de la un curs de aproximativ 5,3 lei pentru un euro. Cristian Păun a declarat: „Vorbim de o creștere a cursului, în perioada analizată, de la aproximativ 5,1 lei la 5,3 lei. Gândiți-vă ce s-ar întâmpla dacă intrăm în «junk». Creșterea estimată ar fi de la 5,3 lei, cât avem acum, până la peste 6 lei.”
Leul a ajuns la un nou minim istoric față de moneda europeană. Moneda europeană este cotată la 5,2788 lei.
Cristian Păun a avertizat și asupra efectului social al unui asemenea salt: „Ar fi o creștere bruscă și foarte importantă, care ne va sărăci brusc, ne va întoarce înapoi cu bunăstarea undeva cu zece ani și vom recupera foarte greu această prăbușire”.
Deprecierea leului a majorat deja plățile calculate în euro
O simulare realizată la cursurile din decembrie 2025 și septembrie 2026 arată efectul deprecierii asupra cumpărăturilor, chiriilor și ratelor exprimate în euro. Pentru cumpărarea a 1.000 de euro erau necesari 5.099 lei în decembrie 2025, iar în septembrie suma a ajuns la aproximativ 5.279 de lei, cu 180 de lei mai mult.
La o chirie de 500 de euro, diferența produsă de curs ajunge la aproximativ 90 de lei pe lună. Chiriașul achită aceeași sumă în euro, însă trebuie să schimbe mai mulți lei pentru plată.
Pentru o mașină de 30.000 de euro, deprecierea monedei naționale adaugă peste 5.400 de lei la suma achitată. În cazul unui apartament de 100.000 de euro, diferența depășește 18.000 de lei.
La un credit de 100.000 de euro contractat pe 25 de ani, rata calculată în lei ar fi crescut cu aproximativ 123 de lei pe lună. Diferența anuală ajunge la aproape 1.500 de lei.
Economiile pot fi împărțite între lei și alte active sau monede
Cristian Păun recomandă diversificarea economiilor pe termen scurt.
Profesorul a explicat și formula concretă: „Rapid și pe termen scurt ar fi, ca idee, să încercăm să ne diversificăm economisirile. O parte dintre economii să le ținem în lei, pentru plăți curente sau neprevăzute, iar economiile de care nu avem nevoie imediat să le păstrăm și în altceva, astfel încât, atunci când apare această depreciere, să fim mai protejați”.
Profesorul de economie consideră că evitarea retrogradării trebuie să fie o prioritate pentru autorități: „Trebuie să facem tot posibilul ca, în aceste momente, să evităm «junk»-ul.” El susține și necesitatea unei strategii pe termen mediu și lung pentru reducerea riscului de țară și îmbunătățirea poziției României în privința libertății economice, statului de drept, corupției și birocrației.
„Și nu doar acum, când avem această evaluare”, a spus Cristian Păun.
Dobânzile ar putea urca odată cu presiunea asupra cursului
O retrogradare ar afecta atât populația, prin rate și dobânzi mai mari, cât și finanțarea statului. „Într-o primă fază va sări cursul de schimb și vor sări dobânzile”, a avertizat Cristian Păun.
Profesorul a detaliat efectul asupra creditelor: „Rata va crește nu doar pentru că se majorează cursul, ci și pentru că vor crește dobânzile”. Asta înseamnă presiune dublă pentru debitorii cu împrumuturi legate de euro sau de costul finanțării.
Ieșirea investițiilor străine ar putea afecta și piața muncii, în scenariul descris de profesor.
„România va trebui să se reorienteze mult mai mult spre piața internă pentru a-și plăti datoriile externe”, a spus Cristian Păun, care leagă acest scenariu de ieșiri de capital și de costuri mai mari de finanțare.
„În România, multinaționalele și capitalul străin, care vor fi primele afectate, dau de lucru în momentul de față la peste un milion de români”, a afirmat Cristian Păun. Potrivit avertismentului său, angajații s-ar putea confrunta simultan cu rate mai mari și cu riscul pierderii locului de muncă.
O singură treaptă desparte România de categoria speculativă
Fitch și Moody’s au menținut în această vară ratingul României în categoria recomandată investițiilor, dar evaluările au rămas la limita inferioară și au perspectivă negativă.
Ratingul S&P al României este BBB-, ultima treaptă înaintea categoriei speculative. O retrogradare cu o singură treaptă ar plasa țara în categoria „junk”, iar verdictul S&P privind ratingul suveran este așteptat pe 2 octombrie.
Citește și:
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
GetPonyMașinile de peste 75 kW pe tonă ar putea fi interzise șoferilor în primii doi ani de permis
BravonetDenise Rifai intră în „Hora Nebunelor” după plecarea de la „Furnicuțele”. Replica păstrată pentru final
LylaScoaterea firelor acasă după blefaroplastie poate provoca infecții și poate crește riscul de redeschidere a rănii
Revista IoanaEstrogenul oral și cel administrat prin piele au profiluri diferite de risc la menopauză
News24BET ajunge cu 15,2% sub închiderea din 19 august, într-o ședință cu puțini cumpărători
Dolce SportAlina Peșu va arbitra semifinala Italia și Spania la Campionatul Mondial U20 feminin
