Cristian Păun compară România cu Grecia din 2010 și invocă 100 de miliarde de euro datorie externă

Adaugă Financiarul ca sursă preferată în Google

Comparația cu Grecia din 2010 și datoria publică

Față de Grecia din 2010, comparația invocată de Păun pleacă de la sume mai mari și de la o poziție fiscală mai apăsată. Economistul afirmă că România „arată mult mai rău decât în acel moment 2009-2010”, iar argumentul central este datoria externă publică de circa 100 de miliarde de euro.

Declanșatorul imediat al reacțiilor a fost formularea lui Eugen Rădulescu, care a spus că România ar putea ajunge să mănânce „iarbă și scoarță de copac”. În plan economic, fraza trimite la un scenariu de ajustare severă a finanțelor publice, într-un moment în care datoria publică a urcat la 61,4% din PIB, adică 1.194 miliarde de lei, iar inflația anuală era de 8,2% în iulie 2026, mult peste media UE de 3,0%.

Presiunea cea mai importantă nu vine doar din stocul datoriei, ci din calendarul de rambursare. România are nevoie de refinanțare de 84 de miliarde de euro între 2027 și 2030, doar ca principal al datoriei. Asta înseamnă că din 2027 începe vârful plăților, exact într-o economie despre care Păun spune că încetinește, inclusiv prin consum mai slab.

„În final o să ajungem, fără doar și poate, în situația grecilor din 2010, adică în situația unor finanțe făcute praf și a unor finanțe care greu pot fi apoi reparate, cu niște costuri enorme. Din păcate, la noi Uniunea Europeană nu are cum să ne salveze atât de prompt și atât de consistent precum s-a întâmplat în cazul Greciei.

”

Pentru companii și debitori, un astfel de tablou înseamnă în primul rând risc mai mare de finanțare. O datorie publică mai ridicată, combinată cu un vârf de refinanțare și cu inflație peste media europeană, tinde să crească prima de risc a statului, iar această presiune se transmite în costul creditului și în randamentele cerute de investitori pentru titlurile românești.

Creșterea taxelor nu mai apare ca soluție, într-o economie deja încetinită

Păun susține că spațiul pentru majorări suplimentare de taxe și impozite s-a îngustat puternic. În evaluarea sa, o nouă rundă de creșteri fiscale ar risca să lovească și mai mult activitatea economică, într-un context în care consumul încetinește deja. Pentru buget, asta mută discuția de la colectare suplimentară la reforme structurale și la controlul cheltuielilor.

Subiectul a fost preluat de mai multe publicații, inclusiv Economica.net, Observator News și Antena 3 Adevărul.ro.

Evaluarea lui Păun este că România stă mai slab decât Grecia la câteva capitole care contează direct pentru rezistența unei economii la șocuri: integrarea în lanțurile globale de valoare, dependența de sectorul de stat și situația energetică.

„România în acest moment arată mult mai rău decât în acel moment 2009-2010, pentru că sumele de bani aflate în joc sunt enorme. Gândiți-vă că noi acum avem o datorie externă publică undeva la 100 de miliarde de euro”, a spus Cristian Păun.

Economistul folosește și o comparație mai dură, cea a „blestemului resurselor”, prin care descrie o economie bogată în resurse, dar slăbită de decizii publice slabe. În această logică, problema nu este lipsa activelor, ci felul în care acestea se transformă prea puțin în productivitate, competitivitate și venit bugetar sustenabil.

„Noi trăim ceea ce numesc astăzi economiștii «blestemul resurselor». O țară slabă, slăbită de politicienii săi mediocri, trăiește blestemul resurselor. Este o țară bogată în resurse, dar care, din păcate, este săracă și sărăcită. (…) Trăim cam același blestem al resurselor ca țările africane care stau pe zăcăminte de diamante și petrol, dar sunt condamnate la sărăcie.

”

Formula are o consecință economică directă: dacă ajustarea vine târziu, costul nu mai este distribuit gradual, ci concentrat în măsuri mai dure de stabilizare. Într-un astfel de scenariu, companiile se confruntă cu cerere mai slabă și capital mai scump, iar statul intră în anii cu cel mai mare necesar de refinanțare, 2027-2030, cu o economie care are deja inflație de 8,2%, față de 3,0% media UE.

Din această perspectivă, următorul reper financiar relevant este chiar 2027, anul de la care începe vârful plăților la datoria externă publică. Până atunci, avertismentul lui Păun rămâne legat de o condiție formulată explicit: „Suntem condamnați să reformăm România, suntem condamnați să o modernizăm, pentru simplul fapt că dacă nu o facem, va fi cumplit”, a declarat Cristian Păun, profesor de economie, ANAF București.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

News24Absolvenții oricărei facultăți ar putea primi autorizații pentru terapii alternative după un cursDolce SportLuis García Plaza invocă 9 puncte înainte de El Clásico în acuzațiile privind arbitrajulGetPonyNoua Dacia Spring, prezentată la Paris, va fi produsă în SloveniaBravonetMama lui R.J. Mitte vorbește despre semnele care au îngrijorat-o înainte de moartea actoruluiLylaMedicina personalizată pornește de la recomandarea medicului. Ce condiții au testele oncologice decontateRevista IoanaCum alegi bateria pentru panourile fotovoltaice după consumul casei și ce primești pentru banii plătiți