Economie

Companiile aeriene mici trăiesc din nișe și subvenții. O anulare poate depăși venitul săptămânal

Companiile aeriene mici trăiesc din nișe și subvenții. O anulare poate depăși venitul săptămânal
Imagine ilustrativă - Foto: Mehmed Lukavackic / Pexels

Sute de companii aeriene cu unul până la trei avioane operează pe rute de nișă sau subvenționate, cu venituri anuale de cel mult aproximativ 50 de milioane de dolari, potrivit Blic.rs, care citează revista Biznis i finansije. Aceste firme au deseori mai puțini angajați decât un supermarket obișnuit, iar defectarea unei singure aeronave le poate genera cheltuieli mai mari decât veniturile obținute într-o săptămână.

Diferența față de marii operatori este amplă. Delta Air Lines depășește venituri de 54 de miliarde de dolari, iar Ryanair transportă anual peste 200 de milioane de pasageri. În cazul unei companii mici, un singur motor nou poate ajunge de la 15.000 la peste 30.000.000 de dolari.

Marja medie de profit a întregului sector aerian este de 2%-5%, conform IATA. După achitarea costurilor, companiile rămân în medie cu 7-8 dolari pentru fiecare pasager, iar câștigul transportatorilor mici este și mai redus.

La Compagnie vinde numai locuri business pe trei rute

Unul dintre modelele de afaceri se bazează pe puține rute, o clientelă cu venituri ridicate și tarife mai mici decât cele practicate de marile companii. La Compagnie are două aeronave cu câte 76 de locuri, toate la clasa business, și operează între Paris și New York, Milano și New York, precum și sezonier între Nisa și New York.

Compania transportă aproximativ 75.000 de pasageri pe an. Un bilet dus-întors este vândut cu 2.200-3.800 de euro, cu 30%-50% sub tarifele pentru clasa business ale operatorilor mari de pe aceleași rute.

Veniturile anuale ale La Compagnie ajung la 30-35 de milioane de dolari și provin în principal din cursele regulate, completate de închirierea aeronavelor pentru zboruri private. Costurile se situează la aproximativ 25-28 de milioane de dolari pe an, iar combustibilul reprezintă circa 30% din această sumă. Asigurările, salariile și taxele aeroportuare se numără printre celelalte cheltuieli importante.

Avionul Airbus folosit de La Compagnie trece de 132 de milioane de dolari dacă este cumpărat nou. Prețul unei singure aeronave depășește astfel de câteva ori veniturile anuale ale companiei.

Subvențiile mențin zborurile către comunitățile izolate

Modelul mai răspândit folosește bani publici pentru rutele către insule, orașe mici și alte localități izolate, unde numărul pasagerilor nu permite marilor companii să opereze profitabil. Transportatorii mici duc alimente, medicamente, pachete și corespondență, aduc medici specialiști și transferă urgențele medicale către centre urbane mari.

Unele dintre aceste firme sunt transportatori naționali oficiali, deși au flote reduse. Printre exemple se află Maldivian, Solomon Airlines și Air Vanuatu. Aurigny este deținută de insula Guernsey și leagă Insulele Canalului de Marea Britanie și Franța, iar compania locală Lufttransport deservește arhipelagul norvegian Svalbard.

Loganair operează pe insula scoțiană Barra, unde pista folosită pentru curse comerciale regulate este o plajă cu nisip. Aterizările și decolările sunt posibile numai la reflux, deoarece fluxul acoperă pista cu apă.

Compania scoțiană asigură și cel mai scurt zbor comercial din lume, între insulele Westray și Papa Westray. Aeronava parcurge cei 2,7 kilometri în două minute, transportând în principal angajați și elevi, dar și turiști.

Biletul Loganair pe ruta dintre Westray și Papa Westray este de 10 euro pe sens pentru localnici și de 20 de euro pentru turiști. Guvernul scoțian acoperă 70% din costurile operaționale ale cursei.

Personalul multifuncțional și externalizarea limitează costurile fixe

Operatorii mici reduc cheltuielile prin spații restrânse, infrastructură limitată și angajați care îndeplinesc mai multe roluri. Directorul poate pilota aeronava, iar membrii personalului de cabină pot lucra și la ghișeele pentru pasageri.

Mentenanța este externalizată frecvent, ceea ce limitează costurile fixe cu salariile. Organizarea diferă de cea a marilor companii, care își permit sedii extinse, sisteme informatice costisitoare, saloane în aeroporturi, campanii publicitare și echipe numeroase.

Avioanele de 10-15 ani reduc presiunea financiară

Înnoirea flotei rămâne una dintre cele mai dificile investiții. Aeronavele noi sunt greu de finanțat din veniturile proprii, iar condițiile de leasing oferite firmelor mici sunt mai nefavorabile decât cele obținute de operatorii mari.

Companiile caută în general avioane cu o vechime de 10-15 ani. Închirierea lor poate fi de 3-5 ori mai ieftină decât leasingul unei aeronave noi.

Selecția urmărește un istoric tehnic fără probleme și posibilitatea ca avionul să mai opereze cel puțin 2-3 ani înaintea unei verificări tehnice costisitoare. După această perioadă, închirierea unui alt avion second-hand poate fi mai avantajoasă decât suportarea costurilor asociate acelei verificări tehnice costisitoare.

O cursă anulată poate aduce cheltuieli de peste 20.000 de euro

Riscul financiar crește puternic atunci când operatorul are numai una sau două aeronave. Dacă se anulează cursa unui avion cu 50 de locuri, despăgubirile acordate pasagerilor și cazarea acestora pot depăși 20.000 de euro într-o singură noapte. Suma poate fi mai mare decât veniturile companiei pentru o săptămână.

Fără un avion propriu de rezervă, transportatorul trebuie să contracteze rapid o altă companie care să efectueze cursa. Firmele care păstrează aeronave disponibile în aeroporturi cer tarife foarte ridicate pentru fiecare oră de zbor, întrucât operatorul rămas fără avion riscă pierderea licenței dacă nu își execută cursele.

Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră
Asociația Internațională de Transport Aerian (IATA) La Compagnie Loganair subventii