Facturile uriașe la gaze amenință producția industrială din România

Prețul gazelor naturale la bursa de referință europeană a explodat cu 40%, declanșând îngrijorări pe continent. Deși pentru România impactul este momentan amortizat prin plafonări și producția internă, presiunea asupra industriei și a economiei ar putea deveni inevitabilă dacă tensiunile geopolitice persistă.

Analiza îi aparține lui Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, care, potrivit G4media, a explicat marți complexitatea situației. El avertizează că piața europeană a gazelor este fragilă și predispusă la reacții emoționale.

„Explozia de 40% a TTF (benchmark-ul european de referinţă pentru gazele naturale tranzacţionate pe bursă) nu este rezultatul unui singur eveniment. Este produsul unei pieţe fragile, tensionate structural, lovită de un şoc geopolitic major. Gazul european rămâne: sensibil la conflict, dependent de GNL, vulnerabil la blocaje logistice, predispus la reacţii emoţionale. Pentru România, impactul este amortizat temporar prin plafonări şi producţie internă, dar dacă tensiunile persistă, presiunea pe industrie, inflaţie şi economie va deveni inevitabil. Energia nu mai este doar o marfă. Este un indicator al stabilităţii geopolitice globale. Iar TTF este termometrul acestor fragilităţi”, a explicat Chisăliţă.

Ce a declanșat criza

La originea acestei creșteri bruște stă un atac cu drone, atribuit Iranului, care a lovit instalații majore de gaz lichefiat (LNG) din Qatar, în special complexul Ras Laffan. Qatar, unul dintre principalii exportatori mondiali, a fost forțat să oprească producția. Această decizie a eliminat o parte importantă din oferta globală de LNG, resursă de bază pentru Europa după reducerea importurilor din Rusia.

Situația este agravată de instabilitatea din Strâmtoarea Ormuz, un punct cheie pentru transportul energetic global. Chiar și înainte de acest incident, piața era deja tensionată.

„Chiar înainte de această criză actuală, stocurile de gaze din Europa erau relativ scăzute şi piaţa era tensionată din cauza cererii sezoniere, costurilor de transport şi cerinţelor de regăsire a stocurilor după iarna trecută. Astfel, un şoc de ofertă (chiar temporar) generează o reacţie disproporţionată a preţurilor. Preţul TTF reflectă dinamica globală a ofertei şi cererii pentru gaze naturale. Piaţa rămâne sensibilă la factori: geopolitici (războaie, tensiuni în Orientul Mijlociu), logistici (transport maritim, capacităţi de regazeificare), stocuri şi cerere sezonieră, şi poate fluctua semnificativ în perioade scurte când apar perturbări majore”, subliniază analiza citată.

De ce gazul reacționează mai violent decât petrolul

Dumitru Chisăliță a explicat și de ce prețul gazului la hub-ul TTF are o volatilitate mult mai mare comparativ cu cel al petrolului Brent. Diferența fundamentală ține de structura pieței, nu doar de geopolitică. Piața petrolului este mai mare, mai lichidă, cu o producție globală de 105 milioane de barili pe zi și fluxuri diversificate.

În schimb, piața gazelor, mai ales în Europa, este mult mai rigidă.

„Gazul (mai ales în Europa) are: infrastructură fixă (conducte, terminale LNG), capacitate limitată de transport rapid, depozite de înmagazinare a gazelor limitate. Dacă se blochează 10% din ofertă nu se poate compensa imediat această lipsă din piaţă şi piaţa reacţionează disproporţionat. Gazul nu are încă flexibilitatea globală pe care o are petrolul”, a comentat președintele AEI.

Un alt factor decisiv îl reprezintă rezervele strategice. În timp ce SUA, China și UE pot elibera milioane de barili de petrol pe zi din rezerve, gazul este stocat doar sezonier, iar capacitatea este limitată. Când nivelul din depozite scade, panica se instalează rapid.

„Cererea de gaz este mai puţin flexibilă. În cazul benzinei consumatorii pot reduce folosirea maşinilor şi astfel se poate reduce cererea. În cazul gazului nu poţi opri încălzirea orasului şi centralele trebuie să funcţioneze. Asta face piaţa mai „nervoasă”. Europa este structural mai vulnerabilă la gaz. După reducerea importurilor ruseşti Europa depinde mult de GNL, fiind în concurenţă cu Asia pentru aceleaşi cargouri. Asta face ca orice risc în Orientul Mijlociu să lovească direct în TTF. Petrolul, în schimb, este deja globalizat şi diversificat”, se mai arată în analiză.

Piața TTF este, de asemenea, mai mică și mai puțin lichidă, fiind mai ușor de influențat de fluxuri speculative.

„De aceea vedem creşteri de preţuri mai mari de 30-50% la gaz, în timp ce petrolul urcă doar 5-10% în aceeaşi perioadă”, a punctat Chisăliţă.

Impactul în România: Cine plătește, de fapt, scumpirea

Pentru populația din România, impactul imediat al scumpirii este zero, datorită schemei de plafonare a prețurilor, atâta timp cât cererea poate fi acoperită din ofertă. Situația este însă diferită pentru industrie și economie în ansamblu.

Prețurile pentru consumatorii industriali sunt adesea legate de cotațiile TTF. O creștere a acestora se va reflecta direct în facturi. Conform analizei, un preț de 40 euro/MWh pe TTF ar putea duce la o scumpire de circa 20% pentru consumatorii noncasnici față de anul 2025. Un scenariu mai grav, cu un preț de 60 euro/MWh, ar putea însemna o majorare de aproximativ 40%.

„România produce o parte din electricitate pe gaz. Dacă gazul se scumpeşte creşte costul energiei electrice pe piaţa liberă. Chiar dacă avem hidro şi nuclear, gazul stabileşte adesea preţul marginal în piaţă. Paradoxul scurt, există şi un efect pozitiv pe termen scurt statutul încasează taxe şi dividende mai mari. Dar dacă economia încetineşte din cauza energiei scumpe, efectul net poate deveni negativ”, a mai menționat Dumitru Chisăliţă.

Scenarii pentru viitor și atuurile țării noastre

Evoluția viitoare a prețului este incertă. Într-un scenariu extrem, cu tensiuni geopolitice persistente care ar bloca Strâmtoarea Ormuz (afectând aproape 20% din comerțul global de LNG), prețurile TTF ar putea urca până la 90 euro/MWh.

„Acest scenariu reflectă o reacţie de piaţă la riscul aprovizionării, nu o predicţie „sigură””, precizează sursa citată.

Dacă situația se normalizează, iar stocurile și aprovizionarea cu LNG rămân solide, prețul ar putea oscila sub 40-50 euro/MWh. Pe termen mediu (2026-2027), prețul va fi influențat de diversificarea surselor și de politicile energetice ale UE.

Chisăliță subliniază că România se află într-o poziție mai bună decât multe state membre UE. Atuurile țării sunt producția internă semnificativă, depozitele subterane bine dezvoltate și proiectul Neptun Deep din Marea Neagră, care ar trebui să înceapă producția în 2027-2028.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

GetPonyA0 Nord ar putea lega A2 de A3 până la finalul lui octombrie, prin deschiderea a aproximativ 13 kilometriBravonetCalea Victoriei se închide temporar pentru evenimente în 9-11 octombrie. Pe unde poți traversa cu mașinaLylaO alimentație mai sănătoasă a fost asociată cu indicatori mai buni ai îmbătrâniriiRevista IoanaDeficitul de B12 persistă în ciuda suplimentării? Ce rol au tratamentele și problemele de absorbțieNews24Avioane spaniole F-18 au decolat după detectarea unor ținte aeriene lângă România. Populația a primit avertizăriDolce SportUniversitatea Cluj a întors derby-ul cu CFR și a câștigat cu 3-1, cu două goluri de la Macalou