Două cifre explică presiunea fiscală din economie. Le-a prezentat vineri Andreea Nica, vicepreședinte CFA România, la emisiunea ZF Live. „Tax Institute estimează că pierdem 9 miliarde de euro în fiecare an cu fraudă de tipul carusel. Avem peste 20% din munca din România, care este evaluată ca muncă nedeclarată, deci este o muncă nefiscalizată.”
Antreprenorii corecți concurează astfel cu operatori care își reduc costurile prin neplata taxelor. Efectul lovește direct în marjă. Apoi în preț. Apoi în capacitatea de investiție. Când o parte din piață lucrează cu baze de impozitare reduse artificial, disciplina fiscală devine un dezavantaj.
Concurență pe reguli diferite
Suma de 9 miliarde de euro pierdute anual depășește costul Autostrăzii Moldovei, evaluat la 6,4 miliarde de euro. Comparația arată dimensiunea găurii bugetare. Aceasta provine dintr-o singură categorie de evaziune. Separat, peste 20% din munca prestată în România rămâne nedeclarată.
Presiunea nu se oprește la buget. Se mută în concurență. Andreea Nica a descris la ZF Live două Românii de business. Ele operează după reguli diferite.
„În zona de antreprenoriat este o mare masă de antreprenori cinstiți care își fac treaba corectă, asigură locuri de muncă, își plătesc taxele, dar avem și foarte mulți antreprenori care își decontează pe firmă tot felul de cheltuieli, care plătesc salariile minime pe economie și apoi scot dividende și completează cu niște plăți în plic. Deci avem un potențial de colectare mult mai mare și atunci când veniturile ar crește, să fim și noi în media europeană la 40% din PIB, n-am mai avea această mare problemă a suportabilității cheltuielilor, dar noi discutăm despre cum să reducem cheltuielile.”
Aici se vede ruptura. Discursul despre consolidare ignoră sursa veniturilor ratate. Veniturile bugetare ale României se mențin sub media europeană de 40% din PIB. O parte din diferență vine tocmai din fraudă, muncă nedeclarată și plăți informale, cum relatează Ziarul Financiar.
Cheltuielile sunt tăiate, dar baza de venituri rămâne erodată
Contextul fiscal este deja tensionat. Pierderile din evaziune se suprapun peste vulnerabilități care au determinat Moody’s să reafirme ratingul de țară cu perspectivă negativă.
Accentul pus exclusiv pe reducerea cheltuielilor nu rezolvă problema de fond a colectării. Andreea Nica a legat explicit cele două planuri: veniturile ratate și ajustările din aparatul public.
Bugetul pierde venituri recurente, iar corecțiile de personal nu lovesc neapărat zonele redundante. Pentru firmele care operează corect, asta înseamnă păstrarea unei concurențe distorsionate. Regulile pieței rămân aceleași. Companiile conforme suportă integral costul fiscal, în timp ce actorii care folosesc salarii minime declarate și plăți „în plic” își păstrează un avantaj de cost care apasă atât pe buget, cât și pe concurența loială.
Citește și:
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Revista IoanaTratamentul hormonal pentru menopauză început între 45 și 59 de ani nu a fost asociat cu mai multe infarcturi sau AVC-uri. Analiza preliminară a inclus 52.330 de femei.
News24Un condamnat la șapte ani pentru droguri nu poate opri predarea în România doar invocând pedeapsa mai mică din Țările de Jos
Dolce SportAl Jazira lui Cosmin Olăroiu a învins Al Muharraq cu 3-0 și mai are două meciuri pentru locul în optimi
GetPonyRompetrol a vândut mai mult carburant în România în primul semestru din 2026. Exporturile au scăzut cu 358.000 de tone față de 2025
BravonetSanda Ladoși povestește despre cinci inseminări și două fertilizări in vitro fără succes înainte de a deveni mamă
LylaCum deosebești o perioadă grea de un divorț emoțional și ce poți face dacă distanța rămâne
