Două cifre explică presiunea fiscală din economie. Le-a prezentat vineri Andreea Nica, vicepreședinte CFA România, la emisiunea ZF Live. „Tax Institute estimează că pierdem 9 miliarde de euro în fiecare an cu fraudă de tipul carusel. Avem peste 20% din munca din România, care este evaluată ca muncă nedeclarată, deci este o muncă nefiscalizată.”
Antreprenorii corecți concurează astfel cu operatori care își reduc costurile prin neplata taxelor. Efectul lovește direct în marjă. Apoi în preț. Apoi în capacitatea de investiție. Când o parte din piață lucrează cu baze de impozitare reduse artificial, disciplina fiscală devine un dezavantaj.
Concurență pe reguli diferite
Suma de 9 miliarde de euro pierdute anual depășește costul Autostrăzii Moldovei, evaluat la 6,4 miliarde de euro. Comparația arată dimensiunea găurii bugetare. Aceasta provine dintr-o singură categorie de evaziune. Separat, peste 20% din munca prestată în România rămâne nedeclarată.
Presiunea nu se oprește la buget. Se mută în concurență. Andreea Nica a descris la ZF Live două Românii de business. Ele operează după reguli diferite.
„În zona de antreprenoriat este o mare masă de antreprenori cinstiți care își fac treaba corectă, asigură locuri de muncă, își plătesc taxele, dar avem și foarte mulți antreprenori care își decontează pe firmă tot felul de cheltuieli, care plătesc salariile minime pe economie și apoi scot dividende și completează cu niște plăți în plic. Deci avem un potențial de colectare mult mai mare și atunci când veniturile ar crește, să fim și noi în media europeană la 40% din PIB, n-am mai avea această mare problemă a suportabilității cheltuielilor, dar noi discutăm despre cum să reducem cheltuielile.”
Aici se vede ruptura. Discursul despre consolidare ignoră sursa veniturilor ratate. Veniturile bugetare ale României se mențin sub media europeană de 40% din PIB. O parte din diferență vine tocmai din fraudă, muncă nedeclarată și plăți informale, cum relatează Ziarul Financiar.
Cheltuielile sunt tăiate, dar baza de venituri rămâne erodată
Contextul fiscal este deja tensionat. Pierderile din evaziune se suprapun peste vulnerabilități care au determinat Moody’s să reafirme ratingul de țară cu perspectivă negativă.
Accentul pus exclusiv pe reducerea cheltuielilor nu rezolvă problema de fond a colectării. Andreea Nica a legat explicit cele două planuri: veniturile ratate și ajustările din aparatul public.
Bugetul pierde venituri recurente, iar corecțiile de personal nu lovesc neapărat zonele redundante. Pentru firmele care operează corect, asta înseamnă păstrarea unei concurențe distorsionate. Regulile pieței rămân aceleași. Companiile conforme suportă integral costul fiscal, în timp ce actorii care folosesc salarii minime declarate și plăți „în plic” își păstrează un avantaj de cost care apasă atât pe buget, cât și pe concurența loială.
Citește și:
Pentru a fi la curent cu toate știrile, urmărește Financiarul.ro și pe Google News
Parteneri
Articole recomandate din rețeaua noastră
Revista Ioana12 cazări pentru un circuit auto în Big Sur. Tarifele pornesc de la 293 de dolari pe noapte
News24Cetățenii din cinci state pot conduce în România fără permis internațional timp de 3 sau 6 luni
Dolce SportIulian Tameș spune că vor fi reziliate contractele lui Drăghici-Mușat și Lungu după bătaia din vestiar
GetPonyMașină de lux evaluată la 622.000 de lei, oprită când ieșea din România prin Rădăuți-Prut
BravonetMarina Vlady a murit la 88 de ani, acasă, alături de cei dragi și animalele sale
LylaPasta de dinți nu tratează coșurile și îți poate irita pielea. Ce poți folosi în loc




