Pensia comunitară în România. Stagiul minim de 15 ani se atinge prin cumularea anilor lucrați în UE, SEE și Elveția

Adaugă Financiarul ca sursă preferată în Google

Stagiul minim de 15 ani cerut în România se poate atinge prin cumularea anilor lucrați în alte state din UE, SEE și Elveția. Pensia rezultată nu vine dintr-un singur buget: fiecare stat plătește separat partea aferentă perioadei în care s-au achitat contribuții acolo.

Vârsta standard de pensionare pentru bărbați în România este de 65 de ani. Pentru femei, aceasta crește treptat până la 63 de ani, în 2030. Termenul folosit pentru aceste situații este „pensie internațională” sau „pensie comunitară”.

Mecanismul este important pentru profesioniștii care au lucrat atât în România, cât și în străinătate. Totalizarea perioadelor de asigurare permite deschiderea dreptului la pensie fără transferul contribuțiilor dintr-o țară în alta. Anii se cumulează pentru verificarea eligibilității, dar banii rămân în sistemele unde au fost plătiți.

Baza legală principală o constituie Regulamentul (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 și Regulamentul (CE) nr. 987/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 septembrie 2009. Aceste reguli se aplică în relațiile dintre statele membre ale Uniunii Europene din 1 mai 2010.

Același mecanism funcționează cu Elveția din 1 aprilie 2012, precum și cu statele Spațiului Economic European (Islanda, Norvegia și Liechtenstein) din 1 iunie 2012. În România, cadrul intern este Legea nr. 360/2023 privind sistemul public de pensii, în vigoare din 1 septembrie 2024.

Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) folosește o metodologie practică pentru calculul pensiilor comunitare, aprobată prin Ordinul nr. 322/2024. Separat, acordul în domeniul securității sociale dintre România și Statele Unite ale Americii, semnat în martie 2023 și ratificat prin Legea nr. 3/2024, intră în vigoare la 1 septembrie 2026.

Calculul se face în paralel, iar statul român acordă varianta mai avantajoasă

În România, casa teritorială de pensii aplică un dublu calcul prevăzut de art. 52 din Regulamentul 883/2004. Pe de o parte, calculează pensia națională, bazată doar pe stagiul realizat în România, iar pe de altă parte, stabilește pensia comunitară, care ia în calcul toate perioadele recunoscute din statele membre.

Beneficiarul primește suma mai avantajoasă dintre cele două variante. Acest mecanism schimbă estimările financiare pentru cei cu cariere fragmentate între mai multe state, deoarece o vechime insuficientă în România nu exclude accesul la pensie dacă perioadele externe completează stagiul minim.

Totalizarea nu înseamnă mutarea contribuțiilor sau a banilor între sisteme. Fiecare stat membru în care s-a cotizat cel puțin un an plătește o parte din pensie, proporțional cu perioada lucrată și contribuțiile achitate, conform propriei legislații naționale.

Aceasta este diferența economică dintre eligibilitate și plată: dreptul la pensie se poate deschide prin cumul, dar suma efectivă la pensionare rămâne împărțită pe jurisdicții. După cum relatează eur-lex.europa.eu, regulamentele europene coordonează sistemele, fără să unifice bugetele de pensii.

digi24.ro a relatat și el subiectul. O persoană cu ani lucrați, de exemplu, în Spania, Italia, Germania și România nu încasează o pensie unică plătită de un singur stat, ci mai multe componente calculate separat.

Vârsta și stagiul din România rămân reperele de plecare

În sistemul public din România, stagiul minim de cotizare este de 15 ani, atât pentru bărbați, cât și pentru femei. Stagiul complet de cotizare este de 35 de ani pentru bărbați, iar pentru femei este de 32 de ani și 10 luni și ajunge la 35 de ani până în 2035.

Aceste praguri sunt importante la deschiderea dreptului și la comparația dintre pensia națională și pensia comunitară. Pentru planificarea financiară, diferența dintre stagiul minim, care permite accesul la pensie, și stagiul complet, care influențează cuantumul, rămâne decisivă.

Calendarul diferă și el în funcție de sex și de statul în care s-au acumulat perioadele de asigurare. Pentru bărbați, referința românească este 65 de ani, iar pentru femei, vârsta standard urcă treptat până la 63 de ani până în 2030, ceea ce poate decala momentul deschiderii drepturilor.

Dosarul începe în statul de rezidență, nu în fiecare țară separat

Cererea de pensionare se depune o singură dată, la instituția competentă din țara în care persoana are locul de ședere obișnuită la momentul pensionării. Dacă rezidența este în România, dosarul se depune la Casa Județeană de Pensii din județul de reședință.

Această regulă reduce povara administrativă pentru cei care au lucrat în mai multe state, deoarece nu este necesară deschiderea unor proceduri distincte în fiecare jurisdicție. Instituțiile schimbă între ele datele necesare pentru stabilirea drepturilor aferente fiecărei perioade de asigurare.

Schimbul de informații se face prin formulare electronice de tip SED, inclusiv P6000. Din noiembrie 2017 se folosește sistemul EESSI (Electronic Exchange of Social Security Information), platforma prin care instituțiile de securitate socială transmit electronic datele necesare procesării dosarelor.

Pentru companiile cu management mobil și pentru profesioniștii care și-au desfășurat activitatea în mai multe state, este esențial să mențină evidența documentelor de muncă și a contribuțiilor, chiar dacă cererea se depune o singură dată, într-un singur loc.

Documentele justificative decid cât de repede intră dosarul în circuit

Setul de acte include documente din România și din străinătate, iar lipsa lor poate prelungi un proces deja lent. Se cer atât documente de identificare și de stare civilă, cât și dovezi privind activitatea și veniturile pentru perioadele lucrate în fiecare stat.

• Act de identitate și acte de stare civilă.
• Carnetul de muncă în original.
• Adeverințe privind sporurile salariale.
• Documente din străinătate, inclusiv contracte de muncă și fluturași de salariu.
• Declarația pe propria răspundere, Anexa nr. 5.

Valoarea economică a acestor documente este directă. Ele susțin atât recunoașterea perioadelor de asigurare, cât și elementele care pot influența cuantumul părții plătite de România. Un dosar incomplet nu întârzie doar termenul administrativ, ci și momentul primelor încasări.

Durata legală este de 45 de zile, dar procesarea poate trece de un an

În România, o decizie provizorie ar trebui emisă în termen de 45 de zile de la depunerea dosarului. Acesta este termenul legal de referință. Procesul complet al pensiei comunitare poate dura însă câteva luni, iar în unele cazuri peste un an, chiar peste doi ani.

Diferența dintre termenul de 45 de zile și durata efectivă de peste un an obligă la o planificare atentă a lichidității pentru cei care ies din activitate și așteaptă venituri din mai multe state. Intervalul de tranziție trebuie bugetat separat de data teoretică a pensionării.

Dacă apar erori, drepturile pot fi revizuite în termenul general de prescripție de 3 ani de la data constatării diferențelor. Pentru greșeli materiale sau de calcul, revizuirea nu are limită de timp.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Revista IoanaUn zahăr din carnea roșie este asociat cu un risc de diabet de tip 2 cu 63% mai mareNews24Ministerul Apărării publică imagini cu doborârea a două drone Geran lângă SulinaDolce SportAdrian Mihalcea consideră o strategie declarația lui Șumudică despre retrogradareGetPonyHyundai Santa Fe facelift va fi primul model al mărcii cu propulsie electrică și autonomie extinsăBravonetFrații Coen au primit Premiul Lumière cu o glumă fără perdea despre inventatorii cinematografieiLylaDe ce scuzele ajung uneori reproșuri. Cum răspunzi când celălalt evită să își asume greșeala