Prețurile la energie influențează foarte mult felul în care economie noastră arată și orice creștere a prețului produce efecte în lanț, efecte care de multe ori sunt inflaționiste, a declarat marți, Cristina Prună, liderul deputaților USR.
“Am văzut ce s-a întâmplat în ultimii trei ani, când prețul a crescut, și uitându-ne la economie vedem niște tendințe destul de îngrijorătoare. Conform Eurostat, în iulie, s-a îregistrat unul dintre cele mai mari declinuri ale producției industriale, în Q2 industria a avut un aport de 0 la creșterea PIB-ului. Lucrul acesta nu arată foarte bine, iar pe lângă problemele acestea sistemice cu care se confruntă economia românească, un alt lucru care a afectat-o este vestita OUG 114/2018, care se află acum în Parlament, la Comisia de buget-finanțe, după ce în august făcusem niște modificări la comisia de industrii, chiar și Guvernul se uita la cum să o modifice. Foarte multe voci în spațiul public și partidul pe care îl reprezint susțineam o abrogare a acestei ordonanțe, cu măsuri tranzitorii. Lucrul acesta nu s-a întâmplat și, din păcate, România a arătat că este foarte deconectată de centri de decizie de la nivel european, în pofida faptului că totuși, am deținut Președinția Consiliului Uniunii Europene în prima jumătate a anului și ar fi trebuit să fim la curent cu ce se întâmplă acolo, care sunt trendurile și să încercăm să ne adaptăm și aici”, a spus Prună, la dezbaterea “Prețurile la energie și influențele asupra economiei românești”.
Conform acesteia, prima provocare cu care se va confrunta țara noastră în sectorul energetic, pe termen surt și mediu, este Regulamentul 943/2019 care reglementează modul în care piața energiei electrice funcționează la nivel european, iar modificările aduse acestui regulament vor avea un impact asupra economiei noastre.
Citeste si:
“Ceea ce văd pe termen foarte scurt și mediu ca provocări în ceea ce privește prețurile la energie în țara noastră, în primul rând este vorba de regulamentul european care tratează maniera în care piața de energie electrică funcționează la nivel european, așa numitul Regulament 943/2019. Acesta nu ar mai trebui să fie un secret pentru Guvernul României, pentru centri de decizii de la noi. Cu toate acestea, pare ca a fost o temă pe care noi nu am adus-o în dezbaterile publice și în tot ceea ce ar fi însemnat o adaptare a legislației, o adaptare a manierei în care ne raportăm la piața de energie. Principalele modificări ale acestui regulament care vor fi impacta, cel mai probabil, prețurile la energie, este tocmai eliminarea plafoanelor la tot ceea ce înseamnă prețuri la energie, plafoane care vin în opoziție cu ceea ce spune OUG 114/2018, iar dacă nu găsim o soluție pentru a ieși din această paradigmă, riscul este ca prețurile pentru consumatori să crească și astfel ne vom trezi într-o situație fără ieșire. O altă chestiune pe care o prevede acest regulament este ca prețul să se formeze la intersecția dintre cerere și ofertă. Dacă ne uităm la cum arată piața de energie în prezent, vedem că suntem departe și de acest lucru. Abordarea pe care încă o avem în România față de clienții finali, de rolul acestora în sistemul energetic este departe de ceea ce spun noile reguli europene, clienții ar trebui să fie mult mai integrați în sistemul energetic, să se comporte ca actori. Din păcate, până și acea modificare a legii care a venit în Parlament de anul trecut ce duce, până în 2032, obligativitatea de a introduce contoare inteligente, nu ajută în niciun fel integrarea acestor consumatori finali.
Am vorbit de consumatorul vulnerabil de multe ori, cel puțin de trei ani de zile în Parlament, dar discuția este mult mai veche de atât. De fiecare dată, găsim aceste scuze, fie că nu avem date, fie că impactul ar fi unul mult prea mare asupra bugetului și nu reușim să venim cu o soluție, deși această soluție trebuie să vină de la Guvernul României, de la ANRE care deține date și ar trebui să facem pași către liberalizarea pieței de energie. Așadar, provocarea pe termen scurt ține de normele europene iar cea pe temern mediu și lung ține de tranziția energetică”, a explicat deputata Cristina Prună.
Potrivit acesteia, există o precupare în rândul europarlamentarilor cu privire la tranziția energetică, dar în România lucrurile stau foarte diferit față de tendințele europene.
“Există o precupare în rândul europarlamentarilor cu privire la tranziția energetică, la adaptarea spre noul discurs european, la reducerea emisiilor de carnon. În România din păcate, dacă ne uităm la ce se vehiculează în spațiul public, la soluțiile de politici publice cu care Parlamentul și Guvernul au venit în ultimii trei ani, pare că suntem departe de acest discurs european. Se vehiculează un curent ecologist destul de puternic, la nivel european în alte țări se ajunge la un alt model de dezvoltare economică, unul în care energia regenerabilă are un rol mult mai important în mixul energetic al diverselor țări. În România, lucrurile sunt destul de diferite. Dacă ne uităm numai la Strategia Energetică care a ieșit în vara anului acesta, nu reușim să înțelegem care sunt nevoiele sistemului și cum putem să facem pași pentru a reduce poluarea și să nu lăsăm acest sistem energetic de izbeliște. Dacă nu reușim să venim cu o viziune care să țînă cont de aceste noi realități, vom vedea un impact asupra prețurilor la energie sau anumite disfuncționalități în piață. Adaptarea la tranziția energetică înseamnă și locuri de muncă mai sofisticate, mai bine plătite, cu impact asupra economiei și dacă nu ințelegem aceste lucruri, vom pierde și acest tren. Avem un orizont destul de mic pentru investiția în gazul din Marea Neagră. Este important să realizăm și lucrul acesta, se vor discuta în curând modificările la Legea offshore și trebuie să înțelegem că gazul este acest combustibil de tranziție care ar putea să ne ajute să facem și tranziția, dar să ne și modernizăm sistemul energetic dacă vom folosi banii din această investiție pentru a finanța noi proiecte”, a conchis liderul deputaților USR.
