Producția agricolă a României a urcat la 117,7 miliarde de lei în 2025

Revenirea agriculturii în 2025 s-a văzut în volume și în valoarea totală a producției: România a ajuns la 117,7 miliarde de lei, cu 17,1% peste 2024, dar încă sub nivelul din 2023, de 126,4 miliarde de lei, potrivit INS.

În 2025, avansul a fost susținut în principal de sectorul vegetal, care a generat 71,2 miliarde de lei și 60,5% din total, în timp ce producția animală a contribuit cu 43,3 miliarde de lei, adică 36,8%, iar serviciile agricole cu 3,1 miliarde de lei, respectiv 2,7%.

Pentru procesatorii din ramurile dependente de materie primă vegetală, creșterea volumelor mută centrul de greutate spre cereale și oleaginoase. În același timp, scăderile din sfecla de zahăr și din sectorul pomicol arată că revenirea nu este uniformă pe lanțul agroalimentar.

România a înregistrat a doua cea mai mare creștere a producției agricole în volum din Uniunea Europeană, de 11,3%, peste media UE de 3,1% și sub Slovacia, care a raportat 14,8%, cum relatează Agrobiznes.

Cerealele au dus avansul, iar oleaginoasele au accelerat și mai puternic

Producția de cereale pentru boabe a urcat cu 21,7%, până la 21,7 milioane de tone, acesta fiind recordul ultimilor trei ani. Din interiorul categoriei, grâul a crescut cu 25%, la 11,6 milioane de tone, porumbul boabe cu 14,6%, la 6,84 milioane de tone, iar orzul și orzoaica cu 30%, la 2,85 milioane de tone.

Ritmul a fost și mai ridicat la oleaginoase, unde producția a avansat cu 43,6%, până la aproape 4,3 milioane de tone. Recolta de floarea-soarelui a crescut cu 18,3%, la 1,78 milioane de tone.

Aceste cifre vin după corecțiile severe din anii anteriori, pe fondul condițiilor meteo nefavorabile. Datele publicate indică o revenire în volume brute, dar una concentrată în culturile vegetale mari.

Unde trebuie urmărit riscul în lanțul agroalimentar

Nu toate segmentele au participat la aceeași revenire. Producția de sfeclă de zahăr a scăzut cu 30%, până la 608.400 de tone, în timp ce sectorul pomicol a coborât cu 2%, la 1,33 milioane de tone. La legume, producția a stagnat la 2,09 milioane de tone.

Pentru companiile expuse pe procesare internă, diferența dintre culturile aflate pe creștere și cele aflate în recul contează mai mult decât valoarea totală din agricultură. Morăritul, panificația sau uleiul intră în 2025 cu un tablou mai favorabil al materiilor prime decât segmentele dependente de zahăr, fructe și legume.

Presiunile din agricultură nu s-au limitat în ultimii ani la culturile vegetale. Și zootehnia a fost supusă unor constrângeri recente, inclusiv restricții sanitar-veterinare care au forțat sectorul ovin să exporte masiv în carcasă la marje financiare reduse, cu risc de insolvențe.

Următorul punct de urmărit rămâne distribuția acestei reveniri între ramurile agricole: sectorul vegetal a livrat deja 60,5% din valoarea totală a producției din 2025, în timp ce segmentele aflate în scădere, precum sfecla de zahăr și pomicultura, rămân zonele care pot continua să împingă dependența de importuri.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Dolce SportExperimentul lui Gheorghe Hagi, ratat din punct de vedere al rezultatului, iar România rămâne fără punct după 2-4 cu BosniaGetPonyIMM-urile pot primi până la 300.000 de euro prin e-DRIVE 2026, dar trebuie să păstreze mașinile cinci aniBravonetGhid esențial despre cum să călătorești inteligent, des și sustenabilLylaCând îți păstrezi fostul ca rezervă, poți deveni mai puțin prezentă în relația actualăRevista IoanaApar din nou păduchii în școli. Ce faci acasă dacă observi lindini la copilNews24România are estimări peste media pe cinci ani la trei culturi, dar seceta persistă în vest