Prognoza sumbra pentru romani. Inflatia explodeaza la 7,6% iar euro sare de 5,16 lei

Încrederea în economia României s-a prăbușit în luna martie. Indicatorul de Încredere Macroeconomică calculat de Asociaţia CFA România a scăzut accentuat cu 10,2 puncte, ajungând la valoarea de 38,2 puncte. Scăderea a venit pe fondul unei percepții mult mai proaste atât asupra condițiilor actuale, cât și asupra așteptărilor pentru viitor.

De ce s-a prăbușit încrederea

Componenta care măsoară anticipațiile a coborât cu 10,5 puncte, până la 40,7 puncte. În același timp, evaluarea condiţiilor curente s-a redus și ea cu 9,5 puncte, ajungând la 33,3 puncte. analiștii sunt mai pesimiști ca oricând.

Adrian Codirlaşu, preşedintele Asociaţiei CFA România, explică motivele din spatele acestei deteriorări. „În contextul crizei petrolului şi al aversiunii globale la risc pe pieţele internaţionale, s-au majorat anticipaţiile inflaţioniste, precum şi anticipaţiile de creştere a ratelor de dobândă nominale( care sunt în strânsă legătură atât cu evoluţia anticipaţiilor inflaţioniste, cât şi cu evoluţia aversiunii la risc). si şi anticipaţiile de creştere economică pentru anul curent au înregistrat scăderi”, a declarat acesta.

Inflația și dobânzile, pe un trend periculos

V-ați gândit ce înseamnă asta, pe bune, pentru buzunarul fiecăruia? Hai să vedem cifrele. Rata anticipată a inflaţiei pentru următoarele 12 luni (până în aprilie 2027) a urcat la 7,61%. Este o creștere de 1,72 puncte procentuale față de luna precedentă. Aproximativ 47% dintre participanţii la studiu anticipează o accelerare a inflaţiei, în timp ce doar 37% mai speră la o posibilă scădere.

Și dobânzile la credite o iau din loc. ROBOR la 3 luni este estimat să ajungă la 6,40% în următoarele 12 luni, mult peste nivelul actual de 5,87%, ceea ce arată o înăsprire a condițiilor financiare.

Cât va ajunge cursul euro și ce se întâmplă cu economia

Aproape nimeni nu mai crede în stabilitatea leului. Iar cifrele confirmă asta: 86% dintre respondenţi anticipează deprecierea monedei naționale în următoarele 12 luni. Doar 14% estimează o stagnare.

Prognozele indică un curs mediu de 5,1303 lei/euro în următoarele 6 luni. Mai mult, pentru un orizont de 12 luni, cursul este prognozat să atingă 5,1644 lei/euro.

În paralel, așteptările privind creşterea economică pentru anul 2026 au fost revizuite serios în jos, la o medie de doar 0,7%. Asta semnalează, practic, o stagnare a economiei.

Deficitul, datoria publică și prețurile la apartamente

Nici la capitolul finanțe publice veștile nu sunt mai bune. Deficitul bugetar estimat pentru anul viitor a crescut cu 0,5 puncte procentuale, ajungând la 6,6% din PIB. Datoria publică este așteptată să urce la un nivel îngrijorător de 63% din PIB în următoarele 12 luni, reflectând presiunile uriașe asupra bugetului.

Pe piața imobiliară, 55% dintre analiști se așteaptă la o stagnare a prețurilor la locuințe în marile orașe. Numai că 90% dintre ei consideră că nivelurile actuale sunt oricum supraevaluate, și doar 10% le văd ca fiind corect aliniate cu fundamentele economice.

Incertitudine maximă pe piața petrolului

Tensiunile geopolitice și războiul din Iran aruncă în aer orice predictibilitate. Analiștii estimează un preţ mediu al petrolului Brent de 103 dolari pe baril în următoarele 12 luni.

Dar intervalul prognozelor este extrem de larg, variind între 60 şi 170 de dolari pe baril. Această discrepanță uriașă indică un grad foarte ridicat de incertitudine în piața globală, cu efecte directe asupra economiei noastre.

Parteneri

Articole recomandate din rețeaua noastră

Dolce SportRomânia începe Nations League în Suedia după șase deplasări fără victorieGetPonyGreen Water & Power și Autel pun în funcțiune al 10.000-lea port de încărcare după trei aniBravonetHoroscop 27 septembrie 2026. Scorpion și Săgetător au azi o decizie de luatLylaToshisuke Kanazawa a câștigat al 19-lea titlu național la 90 de ani. Cum își adaptează antrenamenteleRevista IoanaLumina din dormitor a fost asociată cu riscuri cardiovasculare. Cum reduci expunereaNews24Salariul minim cumpără cu 23% mai multe alimente, deși prețurile au urcat cu 53% în cinci ani